tag:blogger.com,1999:blog-36038545510426238142024-03-13T03:35:37.040+02:00Sapere AudeIndrazneste sa gandesti...ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.comBlogger71125tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-8998010034942161382019-05-05T10:43:00.001+03:002019-05-05T10:43:28.390+03:003 zile de Good morning, Vietnam! <div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Mai am doar 2 zile si ma intorc pe pamant romanesc si bineinteles ca as vrea sa mai stau macar o luna prin zona Asiei de Sud-Est, pentru ca este, intr-adevar, fascinanta. Sunt de 4 zile in insula Phi Phi si de 10 zile, in total, in Thailanda, dar am zis ca am ramas dator cu o postare pentru cele 4 nopti si 3 zile pline de evenimente pe care le-am trait in Vietnam sau Viet Nam, cum ii zic localnicii.<br />
<br />
Postarea asta se poate sa fie ceva mai serioasa decat precedenta, dat fiind si razboiul care inca ramane viu in amintirea multor locuitori. Si pe buna dreptate.<br />
<br />
M-a fascinat Vietnamul inca de cand am vazut filmul '<a href="https://www.imdb.com/title/tt0093105/videoplayer/vi4054450457?ref_=tt_ov_vi" target="_blank">Good morning, Vietnam</a>', cu Robin Williams intr-un rol de exceptie. Combinatia de razboi cu peisajele alea care ti-ar fi luat ochii, daca le-ai fi vazut intr-un context mai pasnic, si tocmai din cauza asta am fost mereu foarte curios sa vad cu ochii mei ce s-a intamplat cu tara aia de la capatul lumii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEKXwiq5-_KS5A89Gmb1Mkozph7LxY92o5-j8V5Fxbo4wgDhB11zuH-KwZaDs7AyghDNB11Mxaw4gNblAcV6q15JF4RLYsUXwG4co_yt3DTl-aYut4JmlvyLU6D-h5szGNVFG6dU9-oSM/s1600/WhatsApp+Image+2019-05-04+at+21.00.41+%25281%2529.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEKXwiq5-_KS5A89Gmb1Mkozph7LxY92o5-j8V5Fxbo4wgDhB11zuH-KwZaDs7AyghDNB11Mxaw4gNblAcV6q15JF4RLYsUXwG4co_yt3DTl-aYut4JmlvyLU6D-h5szGNVFG6dU9-oSM/s400/WhatsApp+Image+2019-05-04+at+21.00.41+%25281%2529.jpeg" width="400" /></a></div>
Am plecat din Malaezia pe 21 aprilie seara si de plecat am plecat din Saigon pe 25 dimineata, deci pot spune ca am petrecut doar 3 zile cu adevarat in aceasta tara. Si au fost niste zile pline!<br />
<br />
Ce te uimeste de la bun inceput in legatura cu Vietnamul trebuie sa fie traficul! Si aici ma refer in special la vehiculele pe doua roti, in general motorizate: scutere, motorete, motociclete si cam orice paraie si scoate fum, dar are doua roti. E plin de ele! Mi s-a spus, ce-i drept, ca sudul tarii si, in special, Saigonul (sau Ho Chi Minh City, prescurtat HCMC) este o zona suprapopulata si oamenii in continuare vin din alte parti ale tarii, mai sarace, in cautarea unui loc de munca. Un fel de Moldova care da iama-n Bucuresti, doar ca Saigonul (nu-mi place sa-i zic HCMC, nici macar localnicii nu-i zic asa) are o populatie de aproape 9 milioane de locuitori, iar toata regiunea deltei Mekongului are in jur de 21 de milioane, la o suprafata de vreo 6 ori mai mica decat cea a Romaniei. (Da, am dat search pe Google ca sa ma documentez, n-am retinut toate datele astea din start...) Inca din taxiul ce m-a dus de la aeroport la hotel (si care a costat uimitor de putin, in jur de 10 lei), am fost uimit sa ma vad inconjurat de atat de multe scootere, de parca eram in ocean, incercuit de un banc de pesti, pentru ca intocmai ca un banc de pesti se miscau.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhr6UiU5MxZPE13U1yhHr2WCEFLhOSQJTdEUDACTrGfTIVTnz5ULb_BR2ClfhNlcmwJGT4MmmjHiI2CaDBQae9uVsFam3IQv1-2yNGFeT0q8J_U7zNYr8ODj8Jy__QDhOmjNz3vgF_weF8/s1600/WhatsApp+Image+2019-05-04+at+20.56.56+%25282%2529.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhr6UiU5MxZPE13U1yhHr2WCEFLhOSQJTdEUDACTrGfTIVTnz5ULb_BR2ClfhNlcmwJGT4MmmjHiI2CaDBQae9uVsFam3IQv1-2yNGFeT0q8J_U7zNYr8ODj8Jy__QDhOmjNz3vgF_weF8/s320/WhatsApp+Image+2019-05-04+at+20.56.56+%25282%2529.jpeg" width="320" /></a>In prima zi petrecuta acolo am luat orasul vechi la pas. Orasul vechi inseamna, in principal, Districtul 1. Se pare ca acolo se intampla cam tot ce e de vazut, desi sunt sigur ca sunt multe alte zone de vazut, cum ar fi pagodele din Districtul 5 (?!). Dar aveam chef de mers, asa ca am mers...<br />
<br />
Am vazut Palatul Independentei, o reconstructie a vechiului palat al guvernatorului Indochinei franceze, distrus in timpul razboiului. Toata cladirea este un omagiu adus comunismului salvator, dar si vechii Republici a Vietnamului de Sud, din perioada de dinainte de 1975. Orice roman care <br />
viziteaza acest palat nu poate sa nu recunoasca stilul acela comunist, plin de linii drepte si fara pic de fantezie. Eu unul il urasc profund. Parca aduce cu Casa Studentilor din Bucuresti sau cu orice alta cladire de institutie din perioada aia de rau augur. Nu pot sa spun ca m-a impresionat cine stie ce, poate doar buncarul care era plin de aparatura din genul ala pe care l-am vazut de atatea ori prin salile din Poli. Stiam ca aparatele erau vechi, dar nu mi-am dat seama cat de vechi pana nu le-am recunoscut acolo.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg89Nxhj-zVeXbN00MpdvjTiN9GaLpDOOy7lqBiXTl9NBH32mYvKlqyj1OQfZW5zrLTzWesGx4UtJxduciat11V45J6bR_HpfHEAWvZerbR7YsrbI2N2bUA2JYY12Sj69NUs36rB4YMLpU/s1600/IMG_20190422_162550.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg89Nxhj-zVeXbN00MpdvjTiN9GaLpDOOy7lqBiXTl9NBH32mYvKlqyj1OQfZW5zrLTzWesGx4UtJxduciat11V45J6bR_HpfHEAWvZerbR7YsrbI2N2bUA2JYY12Sj69NUs36rB4YMLpU/s640/IMG_20190422_162550.jpg" width="640" /></a>In pauza de masa sau de rugaciune am vizitat muzeul dedicat cladirii in sine. Asa am aflat istoria ei si cronologia evenimentelor care au dus la razboiul dintre americani si comunistii vietnamezi, fara ca muzeul sa uite sa mentioneze protestele care au fost generate de situatia politica, in special scena aceea celebra cu calugarul budist care si-a dat singur foc si nu a scos un cuvant cat timp a ars. Asta a fost un mic interludiu la ce avea sa urmeze...<br />
<br />
Mai departe am mers la Muzeul Comemorarii Razboiului din Vietnam (War Remnants Museum) si efectul a fost devastator asupra moralului meu. Cand am iesit am incercat sa fac cumva sa-mi revin, pentru ca oamenii de-acolo nu se sfiesc sa arate toate ororile razboiului, ba chiar ti le arunca-n fata intr-un mod atat de realist incat nu poti sa nu simti ca si tu ai trait dramele de-atunci.<br />
<br />
Muzeul este structurat pe mai multe nivele si cu fiecare nivel pe care il parcurgi experienta razboiului devine mai tangibila, pana cand, la ultimul nivel, nu numai ca te simti cutremurat de tot ce ai vazut, dar ai ocazia (si socul) sa dai peste victime ale razboiului si sa vezi cu ochii tai cum otravurile aruncate peste jungla vietnameza le-a afectat vietile. Este un sentimente coplesitor pe care nu l-am mai simtit de cand am vazut sectiunea Holocaustului de la Imperial War Musuem din Londra.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBogPOZBZ7GtHE_TXoRU6mbUe2i5KfTiS1DAP353b3jqfht3r3szLaWw8H8O05dIzEG4htj_PJY9g_R7h6M_Fu4cJWWGVRQV5w_SL4Btv-Ev3GPS-avkM9oAl2WabFOawo4Pk314grDTE/s1600/IMG_20190422_140638.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBogPOZBZ7GtHE_TXoRU6mbUe2i5KfTiS1DAP353b3jqfht3r3szLaWw8H8O05dIzEG4htj_PJY9g_R7h6M_Fu4cJWWGVRQV5w_SL4Btv-Ev3GPS-avkM9oAl2WabFOawo4Pk314grDTE/s640/IMG_20190422_140638.jpg" width="640" /></a>Nu ai cum sa parasesti muzeul acesta fara sa simti compasiune pentru victimele razboiului si pentru intreaga tara, precum si un pic mai mult dezgust fata de americani si de atitudinea unor soldati pe timpul razboiului. Pozele jurnalistilor de razboi cu sate masacrate, cu copii ciuruiti si lasati sa putrezeasca pe marginea drumului, cu familii intregi care-si cersesc dreptul la viata in fata unor soldati implacabili, de-a dreptul dezumanizati, marturiile supravietuitorilor, de ambele parti ale razboiului, iti lasa un gol in stomac si poate chiar o stare de greata. Totul se reflecta in atitudinea vizitatorilor muzeului care sunt rand pe rand coplesiti de drama razboiului si poti sa vezi, cu fiecare etaj parcurs, cum toti devin din ce in ce mai tacuti, iar sentimente de compasiune, neputinta si un pic de vina se combina si parca apasa toate pe umerii fiecarui strain. Nu poti sa nu te uiti cu dezgust la americanii care trec nepasatori pe langa toate pozele si care sunt multumiti doar de standurile cu arme. Incepi sa intelegi de ce vietnamezii sunt atat de reticenti cand vine vorba de straini...<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9XD3Kmc_b1AzdT-7nd1sHksz9ZIAQ0xHC34csMMfEVXDAvf8g4nK3QQn_RnvaEqHyairuQZHk50Cj30dy0iZ06zuB1Ix-CudOxEzmvTmQLXMGgq-pyVCW-Io2ETOc2FDkb7sGWuAxd2U/s1600/IMG_20190422_192029.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9XD3Kmc_b1AzdT-7nd1sHksz9ZIAQ0xHC34csMMfEVXDAvf8g4nK3QQn_RnvaEqHyairuQZHk50Cj30dy0iZ06zuB1Ix-CudOxEzmvTmQLXMGgq-pyVCW-Io2ETOc2FDkb7sGWuAxd2U/s320/IMG_20190422_192029.jpg" width="320" /></a><br />
Am lasat muzeul in spate si-am luat-o aiurea pe strazi, macar ca sa incerc cumva sa scap de impresiile lasate de muzeu. Am ajuns la o catedrala catolica si am vazut si posta centrala, dar din pacate am ajuns la ora inchiderii si n-am putut sa mai cumpar timbre sa trimit si eu niste vederi. Data viitoare...<br />
<br />
Seara mi-am petrecut-o pe malul fluviului Saigon, dupa o aventura prin traficul vietnamez. Cred ca arata si mai bine ziua, dar eu am apucat sa-l vad doar noaptea, pentru ca urmatoarele zile nu le-am petrecut in Saigon...<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifKEWWwjbxRhqGwsNErlE3JTNeojM8l7LEloaGVim_i7GNdZb_clo9xFrLCRQi5Yu9EqjgvVcRs4jrL0-JlWXQZCcnalEyHi3jWy5-ZJN1U7m4rMOIcUntJOs2qWz8ZuR2IiVy2n1MPPY/s1600/IMG_20190423_101220.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifKEWWwjbxRhqGwsNErlE3JTNeojM8l7LEloaGVim_i7GNdZb_clo9xFrLCRQi5Yu9EqjgvVcRs4jrL0-JlWXQZCcnalEyHi3jWy5-ZJN1U7m4rMOIcUntJOs2qWz8ZuR2IiVy2n1MPPY/s400/IMG_20190423_101220.jpg" width="400" /></a>Ok, sa trecem la lucruri mai optimiste acum. In urmatoarea zi am fost la Monkey Island - Insula Maimutelor, care - ati ghicit - e plina de maimute! Ni s-a atras atentia de la bun inceput ca maimutele alea sunt foarte furacioase si ca trebuie sa avem grija la telefoane si ochelari, poate chiar si la sepcile de pe cap. Bineinteles ca lumea a luat-o mai in gluma decat in serios, dar n-au trecut nici 3 min dupa ce am ajuns in zona cu maimutele ca unei doamne i-au si sterpelit ochelarii de la ochi si telefonul din mana.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
As vrea sa fac o mica paranteza si sa vorbesc un pic despre acea doamna. Era o femeie vietnameza care emigrase in SUA in 1975, la sfarsitul razboiului, cand avea doar 21 de ani. Mi-a povestit ca era prima oara cand se reintorcea in Vietnam si ca nu dorise sa faca asta inainte, pentru ca tot ce-si dorise era sa scape de tot ce insemna aceasta tara. Iesise la pensie cu un an in urma si mi-a zis ca avea suficiente fonduri care sa ii permita sa vada lumea acum, chiar trecuse si prin Romania anul trecut, intr-un tur al Europei. Ce m-a impresionat a fost amintirea ei despre razboi si faptul ca nu voia sa-mi povesteasca nimic, spunandu-mi doar ca inca se mai trezea noaptea din cauza cosmarurilor legate de razboi. Altfel, era o femeie foarte de viata si am stat de vorba cu ea si cu inca doi vietnamezi cam tot drumul. (Mai tarziu am descoperit ca erau si doi australieni de origine romana alaturi de noi. Romani gasesti peste tot!)<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilSaZsrY5dygjVSmKZMCiNd0juGKVIGkyqD2ReRZDdbKD1k5S3Y57xbhmVhLxpLx1Ae3eMJOronjW8HoC9isrDE_6_YhaVRegRH2e3QpvYJv7rz8eok3wsSajSjMpfIPOZR9zzlZAgKLE/s1600/IMG_20190423_135223.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilSaZsrY5dygjVSmKZMCiNd0juGKVIGkyqD2ReRZDdbKD1k5S3Y57xbhmVhLxpLx1Ae3eMJOronjW8HoC9isrDE_6_YhaVRegRH2e3QpvYJv7rz8eok3wsSajSjMpfIPOZR9zzlZAgKLE/s320/IMG_20190423_135223.jpg" width="320" /></a>Mai departe am fost si am vazut crocodili intr-o zona special amenajata, apoi am fost la pranz pe malul Marii Chinei de Sud, o mare foarte namoloasa din cauza Mekongului, care aduce aluviuni tocmai din China. Pe drumul spre pranz am oprit si la o piata de peste, unde am mancat pentru prima oara crab fiert si melci in sos de nuca de cocos.<br />
<br />
Inapoi pe Insula Maimutelor, am fost si am vazut o reconstructie a unei baze comuniste din timpului razboiului. Totul era construit pe apa, de la baracile unde dormeau pana la cele in care desfaceau bombele neexplodate ca sa recupereze explozibilul si sa faca mine din el.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEbUVkHTqS1ulSVSLGQW3hPfqcntKcaL5RLRvKaQ1Eak9M0pvG-5FXJYySYG8c0mPWD3YthdV7W2_KVPQMbjvZwHsiFDN9jbx8VngeLXzIENwyNfCNoFaZDeE0cjjX67HUuD4uEChUEzA/s1600/IMG_20190424_105705.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEbUVkHTqS1ulSVSLGQW3hPfqcntKcaL5RLRvKaQ1Eak9M0pvG-5FXJYySYG8c0mPWD3YthdV7W2_KVPQMbjvZwHsiFDN9jbx8VngeLXzIENwyNfCNoFaZDeE0cjjX67HUuD4uEChUEzA/s320/IMG_20190424_105705.jpg" width="240" /></a>A fost o zi foarte frumoasa: am cunoscut oameni noi, am vizitat locuri pe care nu le mai vazusem niciodata, am mancat chestii pe care nu le mai incercasem pana atunci. O experienta foarte reusita, per total!<br />
<br />
In ultima zi am mers in croaziera pe Mekong, care era punctul cheie al vacantei mele in Vietnam. De data asta am intrat in vorba cu o olandeza care era in Asia de o luna si jumatate si voia sa mai stea vreo 2 prin zona. Zisese ca tocmai terminase facultatea, asa ca isi luase cateva luni vacanta si i s-a parut o idee buna sa vada Asia. Incepuse din Hong Kong, vazuse nordul Vietnamului si urma sa mearga in Cambogia si Thailanda in mai, probabil, daca nu chiar in iunie. Nu pot sa spun cat de mult am invidiat-o pentru ca isi permitea sa-si ia o vacanta ca a avut chef ca sa mearga unde a avut chef si sa stea cat a avut chef ca sa vada ce a avut chef...<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4kw3Ovv9nBaeSDfetZC7OmYihPy_mrhF8a8NtCG4xGypc91Z_WAPxDOscvdlWan0KFW7L5G73Nlez4QtaeNl-LJ2rU9f4gqzvkwCKMNeSzFUv83LiZ8P1fjgZFEaPrBznt54umchKKYY/s1600/IMG_20190424_110953.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4kw3Ovv9nBaeSDfetZC7OmYihPy_mrhF8a8NtCG4xGypc91Z_WAPxDOscvdlWan0KFW7L5G73Nlez4QtaeNl-LJ2rU9f4gqzvkwCKMNeSzFUv83LiZ8P1fjgZFEaPrBznt54umchKKYY/s320/IMG_20190424_110953.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Pana sa ajungem la debarcader, am oprit la un templu buddhist, unde am vazut 3 statui ale lui Buddha, in 3 ipostaze diferite: gras, dormind si in picioare. Cea mai amuzanta mi s-a parut cea cu Buddha cel gras, asa ca am pus-o si aici in post. Am avut si ocazia sa intram in templu si am vazut pentru prima oara niste calugari buddhisti, rasi in cap si cu toge pe ei - ce mai, tot tacamul! Le-as fi facut niste poze mai frumoase, dar erau la masa si nu prea era frumos sa-i deranjez.<br />
<br />
<br />
<br />
Mai departe am vazut niste stupi de albine si am avut ocazia sa degustam niste miere din flori de lychee. Lychee este un fruct care imi place foarte mult si de care colegii din Kuala Lumpur ziceau ca sunt obsedat, pentru ca ori de cate ori era vorba sa ne luam sucuri, eu alegeam mereu lychee.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikWHqmHfJ5CB1abPEWAKzBEv1iFQMpIEUvbdPPMRsG4zNw3a_GQ6Z_uXYmmao51_A55ohFT_837n7KCJJjSw6Xcwckru6Qik0euo45g0yRvSt1pA7bQJxBbrMtC8eE0QFpNCfPrpwXZ3I/s1600/IMG_20190424_115038.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikWHqmHfJ5CB1abPEWAKzBEv1iFQMpIEUvbdPPMRsG4zNw3a_GQ6Z_uXYmmao51_A55ohFT_837n7KCJJjSw6Xcwckru6Qik0euo45g0yRvSt1pA7bQJxBbrMtC8eE0QFpNCfPrpwXZ3I/s400/IMG_20190424_115038.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
Pana la urma am mers cu barcuta de 4+1 pe niste canale ale Mekongului. A fost ceva simplu, dar foarte linistitor si imi pare rau doar ca n-a durat mai mult. M-as fi plimbat lejer cateva ore pe apele acelea namoloase, pe ritmurile muzicii vietnameze. Iata-ma aici in postura de purtator de palarie traditionala vietnameza:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi7aY5dKApcdPIG16HWNpVGW1Qc3BIl22vwH3-DI-hli9LNasXOK2Xw1q3AHfznuSavkZXNPhQRf6XAo0MwnXfUhz6x5ZDiG8LletzHtTpmZgwh6vuW-SiclE22O4EHpdED_pZnXrj-Dk/s1600/IMG_20190424_125939.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi7aY5dKApcdPIG16HWNpVGW1Qc3BIl22vwH3-DI-hli9LNasXOK2Xw1q3AHfznuSavkZXNPhQRf6XAo0MwnXfUhz6x5ZDiG8LletzHtTpmZgwh6vuW-SiclE22O4EHpdED_pZnXrj-Dk/s640/IMG_20190424_125939.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
In cele din urma am fost la o fabrica de dulciuri din nuca de cocos, ceva ce la noi ar intra probabil in categoria "handmade", avand in vedere ca era, in general, munca manuala. Am vazut tot procesul de transformare a cocosului din fruct in bomboane si am fost placut suprins sa descopar ca Vietnamul pune un pret foarte mare pe tot ce inseamna reciclare, de aceea toate materialele din nuca de cocos sunt folosite pentru diverse lucruri, de la firele exterioare pe care le folosesc la perne sau saltele, pana la fructul pe care il dau la animale. Bine, Saigonul nu prea stie ce inseamna reciclare, avand in vedere ca dai la tot pasul peste mormane de gunoaie si un miros aparte te insoteste peste tot, pe stradutele adiacente.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioMTSErOJ2tApXJ7U4HrLnek7bmvf4tITYapegHlpcSBMWA3UH_4ldJBSKjTAZGgqJDrT-MDhB_R_AjY9TCk7uZzyN_8SckjCKZp_ASD-OkfRLxHzyKrsNwPfDiSJSEcFrVWY8rF22vgk/s1600/IMG_20190424_144631.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioMTSErOJ2tApXJ7U4HrLnek7bmvf4tITYapegHlpcSBMWA3UH_4ldJBSKjTAZGgqJDrT-MDhB_R_AjY9TCk7uZzyN_8SckjCKZp_ASD-OkfRLxHzyKrsNwPfDiSJSEcFrVWY8rF22vgk/s320/IMG_20190424_144631.jpg" width="320" /></a><br />
Cam asta a fost experienta mea in Vietnam. In mod sigur ma voi intoarce, pentru ca mi s-a spus ca nordul este mult mai frumos, mai plin de verdeata si mai liber de lume. Nu pot sa spun ca sudul m-a dezamagit, insa: Vietnamul este ca un stup de albine unde toata lumea se foieste in toate partile si totul pare haotic, dar ai surpriza sa vezi ca lucrurile merg intr-o directie bunicica, in cele din urma. Lumea se plange de saracie si se vede ca traiesc de pe-o zi pe alta, la fel cum se plang si de coruptia care a facut alte tari cu mai putine resurse sa ajunga mai dezvoltate decat ei (aparent toata lumea are ceva cu Singapore din cauza asta). In afara de asta, ecourile razboiului incheiat in 1975 se resimt pana astazi, in toata zona de sud si mai ales in Saigon. Cu toate astea, Vietnamul este o experienta de neuitat. Te ia pur si simplu pe sus din momentul in care aterizezi si nu-ti dai seama ce se intampla cu tine decat cand pui piciorul in avion de plecare. Pana atunci toata forfota ce te inconjoara nu-ti lasa timp sa intelegi ce se petrece cu tine si tot ce trebuie sa faci e sa te lasi in voia ei, ca sa descoperi frumusetea Vietnamului.<br />
<br />
Good morning, Vietnam! La o cat mai rapida revedere!</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-81220122265577434642019-04-02T18:40:00.000+03:002019-04-02T18:40:19.481+03:00Oh, Malaysia<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7hKrn2beoEOuLTlYL56T9w467cjJdCP70dJFTs3GemZNohM83T8Uwf3rQgRnqr_a1cQaB3Xd_AvtQRFdcwAjCeGuccoq7GMxGH4wIEA8MqmwmaLDTGJFAbEXTEmfxqVngMznQybpDllg/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.38.02.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="903" data-original-width="1600" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7hKrn2beoEOuLTlYL56T9w467cjJdCP70dJFTs3GemZNohM83T8Uwf3rQgRnqr_a1cQaB3Xd_AvtQRFdcwAjCeGuccoq7GMxGH4wIEA8MqmwmaLDTGJFAbEXTEmfxqVngMznQybpDllg/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.38.02.jpeg" width="320" /></a>Se fac de-acum 10 zile de cand sunt prin Malaezia si mai am vreo 3 saptamani pana voi pleca si parca deja imi pare rau ca trebuie sa plec. Diferentele dintre cum e acasa si cum e aici sunt de la cer la pamant, cum era oarecum de asteptat, dar sunt mai mari decat ma asteptam. Doar ca sa intelegeti la ce ma refer, scriu randurile astea in timp ce mananc pepene. Not kidding, uite:<br />
<br />
Bine, hai s-o luam cu inceputul...<br />
<br />
M-a lovit diferenta de fus orar drept in freza din clipa in care am pus piciorul pe pamant malaezian. In ziua in care am aterizat, era o diferenta de 6 ore intre ora locala si cea a Romaniei. Intre timp, s-a redus la 5, ca urmare a trecerii la ora de vara. Bun!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwohLwDuMbSvMu_9YtfdXdKCV8TZxstQHrF1inuJRFd3w4mt-732zhoPL3Yx-Tw9Nr84oLoiKxVwi0a0Qtvg-LND_fQxSCnsafx_JQp2G9PTETroJ64jBDiuA5mdCNEBBcBE_4TyhoTcM/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.47.03.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwohLwDuMbSvMu_9YtfdXdKCV8TZxstQHrF1inuJRFd3w4mt-732zhoPL3Yx-Tw9Nr84oLoiKxVwi0a0Qtvg-LND_fQxSCnsafx_JQp2G9PTETroJ64jBDiuA5mdCNEBBcBE_4TyhoTcM/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.47.03.jpeg" width="240" /></a></div>
Cand am aterizat, era ora 8 dimineata aici, deci ora 2 dimineata dupa orarul meu biologic. Va puteti da seama cat de praf eram. Sau nu, poate doar daca ati trait experienta. Partea frumoasa a fost la hotel, cand am ajuns dupa o ora, sa aflu ca era camera gata abia la ora 15. Pe orice fus orar erai, de la 9 la 15 tot erau 6 ore. N-am avut de-ales decat sa-mi las bagajul si sa pornesc razna prin oras.<br />
Primul popas a fost sa-mi gasesc biroul unde urma sa merg a doua zi (de ajuns am ajuns duminica, pe 24 martie), dar si ala e ridicol de aproape (daca ma straduiesc sa intarzii, tot nu fac mai mult de 10 min pe drum, si asta cu pauze de admirat peisajul), asa ca mi-am continuat drumul, in misiunea mea neobosita de a pierde vremea cumva.<br />
<br />
Nu prea stiam in ce parte s-o iau, asa ca am luat-o si eu ca o musca la... lapte, spre turnurile Petronas. Aici li se spune simplu KLCC - Kuala Lumpur City Center. Ce sa zic, sunt maricele!<br />
<br />
Prima problema a fost ca mi-era cam foame, asa ca a trebuit sa ma uit dupa ceva de-ale gurii. Am trecut pe langa o bodega de cartier si am avut jumatate de intentie sa ma pun si eu la masa, dar o data ce m-am apropiat si mi-am dat seama ca era doar pentru conesseuri, pentru ca nu era nici un fel de meniu in zona, am zis pas, ca nu trebuia sa-mi bat joc de stomacul meu chiar din prima zi.<br />
<br />
Mai departe, mai departe, am dat de turnuri. Eram sigur ca ori sunt cladiri de birouri, ori sunt ceva hotel(uri), dar nu m-am gandit ca ar putea fi si mall. Norocul meu ca am obiceiul, cand ma duc intr-un loc strain, sa fac exact ce fac si cei din jurul meu, macar n-o rade lumea de mine ca habar n-am pe ce lume traiesc. Asa ca atunci cand am vazut un grup de oameni intrand in cladiri, m-am bagat si eu. Stiti voi, romaneste...<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgx-J_QnUG_TeA7ArNLHD8yC8uVmdLq4x7owQg6GfB_I5H5VBExAuENK5N7yX98fsLIF0OZYGiRjh4T4oAyiPuwPosrjg5xZaFUKAEp0CJQaCc3anaI5wrkVr1OLw6eX2__kPzN10Br2dA/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.48.43.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgx-J_QnUG_TeA7ArNLHD8yC8uVmdLq4x7owQg6GfB_I5H5VBExAuENK5N7yX98fsLIF0OZYGiRjh4T4oAyiPuwPosrjg5xZaFUKAEp0CJQaCc3anaI5wrkVr1OLw6eX2__kPzN10Br2dA/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.48.43.jpeg" width="240" /></a>Am uitat sa mentionez un mic detaliu nesemnificativ. In Romania, cand am plecat, temperaturile se invarteau in jurul la 15 grade, chiar si mai putin in dimineata plecarii, asa ca eram imbracat corespunzator, mai ales ca stiam ca temperatura din avion este mentinuta in jurul la 22 de grade, sa nu transpire lumea. Ei bine, cum nu apucasem sa ma schimb, am plecat de la hotel in aceleasi haine de Bucuresti. Pare-se ca pantalonii lungi inchisi la culoare nu se impacat cu temperaturile de 30-32 de grade. Cei drept, era dimineata, ceva mai racoare: 28-29, dar umezeala ma facea sa ma simt de parca am intrat neintrebat intr-o sauna. Asa ca sa vii de la sauna la 20 de grade, a fost Paradisul pe pamant. Am petrecut toata ziua in KLCC, pana pe la ora 14, deci 8, ora corpului meu, cand pur si simplu am cedat. Am avut in vedere chiar si ideea de a ma duce la cinema si de a trage un pui de somn vreo 2 ore, pana cand trebuia sa plec spre hotel, dar din pacate nu era nici un film disponibil. Primul film incepea abia la 13. Pffff!<br />
De mancat asta am mancat >><br />
Sunt ceva noodles cu ou. Din fericire pentru mine, doar putin picant.<br />
<br />
Restul zilei am dormit. Nimic de zis, nimic de adaugat. Doar ca, evident, noaptea nu mi-era somn. Am fost pe piscina de pe acoperis pe la 10 noaptea, doar-doar oi obosi si mi s-o face somn. De unde! M-am uitat la CNN si BBC pana m-am plictisit...<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpKew936vNmzNOISxoy_8hKSgxdsQhHpHa-kAzqRL05qhcfWYdbWjhU-0K70nnPyG0_37CuD0ch36IbSgse5q_jloBDRZ1fzaxeEY_Kbf3sFruifQczvYn4MwUSAFYMvJgobG9HL_mAIY/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+22.15.32.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpKew936vNmzNOISxoy_8hKSgxdsQhHpHa-kAzqRL05qhcfWYdbWjhU-0K70nnPyG0_37CuD0ch36IbSgse5q_jloBDRZ1fzaxeEY_Kbf3sFruifQczvYn4MwUSAFYMvJgobG9HL_mAIY/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+22.15.32.jpeg" width="240" /></a><br />
Toata saptamana am fost ocupat la birou cu jobul. Sunt aici sa fac un training catorva colegi noi, dar problema e ca nu s-au angajat in acelasi timp: 4 erau deja aici de cel putin 2 saptamani, pe cand 3 au inceput in aceeasi zi cu mine, asa ca a trebuit sa-i impart pe grupe si sa fac jumatate de zi cu unii, jumatate cu ceilalti. Prima saptamana am avut noroc ca am fost cu o singura grupa, cei 4 mai vechi, acum ca trebuie sa impart ziua in doua si sa ma resetez de fiecare data ca sa-mi aduc aminte ce discutam cu unii si unde am ramas... sa zicem ca am creierul pus pe bigudiuri.<br />
<br />
Dupa program, insa, am avut si eu cateva momente de respiro. Am dat o tura pana la turnuri si de data asta am putut sa urc intr-o cladire invecinata, care are la etajul 57 un bar foarte tare. Iar privelistea e super. Ma cam lua cu ameteli de la intaltime, dar m-am dres cu un pahar de ceva.<br />
<br />
In alta seara am iesit la futsal cu colegii de birou. Pot sa spun ca nu ma mira ca echipa malaeziana de fotbal nu e cine stie ce: dintre toate echipele care jucau pe toate cele 5 (!!) terenuri de fotbal, nici una nu era mai rasarita, sa vezi vreo combinatie, vreo fantezie, cum zic unii. Eram toti o apa si-un pamant (ca nu-s nici eu Messi, tre' sa recunosc) asa ca scorul a fost destul de echitabil: 12-8 pentru ailalti. Pot sa spun ca am dat 4 sau 5 goluri (unul a fost bara-bara-afara, dar a ramas indecis daca a doua bara a fost cea din poarta sau stalpul portii) asa ca nu m-am descurcat rau. M-am si enervat, la un moment dat, cand toata lumea era terminata si oamenii doar se prelingeau pe teren, mai nimeni nu mai avea puterea sa alerge.<br />
In apararea tuturor, tocmai incepuse o ploaie sora cu musonul, iar sala de fotbal avea toate geamurile deschise, deci intra toata umezeala. Din nou, era ca si cum alergai in sauna.<br />
<br />
Alta data am iesit cu un coleg la barul de langa birou, unde merge destul de des cu sotia lui. Am jucat biliard pana ne-am plictisit (la 3 lei fisa, nici nu te uitai la bani) si am baut niste cocktailuri, pentru ca berea de-acolo era cam dubioasa. Asta si pentru ca nu-mi place Guiness-ul neam! Oricum, tre' sa mai trec de vreo cateva ori pe-acolo. Nu numai ca bautura e ieftina, dar au muzica live si am ascultat o tipa care a cantat Toni Braxton - Unbreak my heart ceva de vis! Am aflat ca acolo vin artisti din cand in cand si canta live. Chiar merita, daca mai e cineva prin zona. In subsol la G Towers, faci dreapta dupa scari, pana sa dai de buda. Au o singura masa de biliard, dar e destul de piesa.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhr3AafpQAjy5RUq1RYTtRlxeBDoY6Y4CmSH18mamCIX16XqGnj6CbxvrKGsepTQ7KaJju1SXmubT7WNAUtlndhd1yYx5tkkAM1gSOggw2Ugkr4WpQgZnCNlvMBc7scD0gBYwZQj84jEY0/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.48.43+%25281%2529.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhr3AafpQAjy5RUq1RYTtRlxeBDoY6Y4CmSH18mamCIX16XqGnj6CbxvrKGsepTQ7KaJju1SXmubT7WNAUtlndhd1yYx5tkkAM1gSOggw2Ugkr4WpQgZnCNlvMBc7scD0gBYwZQj84jEY0/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+21.48.43+%25281%2529.jpeg" width="320" /></a>In sfarsit, m-am incumetat si am mai incercat o data sa mananc bazandu-ma pe propria intuitie gastronomica. Am inteles ca n-am asa ceva. Ce am ales a fost pho, o supa vietnameza care in cazul meu avea bucati de vita in ea. Si mai erau niste chestii pe care mi le-au adus separat intr-o farfurie, dar nici acum nu stiu cum se cheama, desi mi s-a reamintit de enspe ori. Supa era picanta, deci a intrat cu sughituri si lacrimi. A fost un moment cu adevarat emotionant, prima mea experienta cu o supa vietnameza de la mama ei. Sau, mai bine zis, de la vecina lu' mama ei.<br />
Am aflat mai tarziu ca verdeturile alea de se pun in supa nu se mananca, ci au rolul de a da aroma mancarii. Deh! Taranu' tot taran! Am rumegat la alea ca un bou si ma gandeam ce e in capul vietnamezilor sa manance stupizenia aia de buruiana. Pana la urma problema era la capul meu, na.<br />
Ce era special la locatie in sine era ca pseudo-restaurantul era intr-un supermarket. Si nu ma refer ca era o cladire care avea un supermarket si un restaurant, ci zic ca intrai in supermarket si, printre legume si detergenti, erau cateva mese unde puteai sa te asezi sa mananci ceva preparat acolo. La plecare am luat 3 tipuri de mango, un pepene rosu care era galben si juma' de papaya. Am ajuns la concluzia ca gustul de papaya se aseamana cu gustul pe care il simti in gura inainte sa regurgitezi. Cu toate astea, l-am terminat.<br />
<br />
In weekend am fost la Melaka sau Malaca, cum il stiam eu. Eram curios de oras pentru ca a fost un important centru colonial si pentru ca da numele intregii peninsule unde se gasesc Malaysia, Thailanda si Singapore. A fost ca si cum m-as fi dus in Cuba, doar ca toata populatia fusese inlocuita cu asiatici.<br />
<br />
Experienta a fost majestica. Am ajuns cu intarziere in Melaka (dar, hai sa fim seriosi, se mira vreunul dintre cei care ma cunosc?!), pentru ca nu stiam ca trebuie sa-ti iei biletul cu ceva timp inainte, asa ca am asteptat in autogara o ora si jumatate. (Aparent japonezii au luat toata calea ferata care conecta Kuala Lumpur de Melaka ca sa faca o alta ruta, asa ca nu poti ajunge decat cu autocarul sau cu masina personala in Melaka.) Drumul a fost OK, am si reusit sa motai fara sa adorm, deci n-am sforait, ceea ce, dupa cum stie oricine, e cel mai bun lucru care i se poate intampla cuiva care se odihneste langa mine. Cand am coborat din autocar m-a lovit caldura ca o bata. A fost dus instant. Macar de-aveam sapun la mine...<br />
<br />
Am luat un taxi pana in centru si m-a costat exorbitanta suma de 20 de ringiti, adica vreo 21 de lei. Mi s-a spus ca am platit cam dublu fata de cat facea. Masina era din alt secol, asta era clar. Incercam sa fac o atestare cu carbon vizuala, si am aproximat la un minim de 20 de ani varsta acelei dragute rable care, spre suprinderea mea, avea un aer conditionat care batea la popou orice rabla de la noi. Mosulica soferul nu vorbea engleza si eu nu vorbeam malay, chineza, indiana sau ce alta limba mai vorbea el acolo, asa ca atunci cand mi-a explicat in limba gimnastica ca n-are rest (si-a pus mainile-n cap, adica), i-am zis sa parcheze acolo ca ma duc si schimb si-i aduc. M-am invartit 20 min si cand am facut rost, intr-un final, nu mai era mosulica acolo. La intoarcerea la autogara i-am lasat banii la chisocul de unde mi se repartizase masina, dar nu stiu sigur daca au ajuns la el.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSeFCPyjD5EKl2uNCvWDod9jyTleFp3OrdauBRpq2Dvif1ZyNDKKOyo0LRvCeu-Jr947g-lFtSxb8DkTKbeqa2AEM_T5ZuFbLguNs1MVfgxE8Hy_LHBCFLD_OxeogbCw96C3SDReGhOc0/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.08+%25283%2529.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSeFCPyjD5EKl2uNCvWDod9jyTleFp3OrdauBRpq2Dvif1ZyNDKKOyo0LRvCeu-Jr947g-lFtSxb8DkTKbeqa2AEM_T5ZuFbLguNs1MVfgxE8Hy_LHBCFLD_OxeogbCw96C3SDReGhOc0/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.08+%25283%2529.jpeg" width="320" /></a><br />
Anyway...<br />
<br />
Centrul Melakai e caramiziu. Musteste un feeling european. Iti dai seama imediat ca nu asiaticii au ridicat cladirile, pentru ca lipsesc cu desavarsire toate elementele asiatice. Nu e de mirare ca principalii vizitatori sunt la randul lor asiatici si fac poze cu tot ce se vede, pentru ca sa vede ca nu e un oras caracteristic culturii lor.<br />
<br />
Aparent orasul a fost la inceput portughez, care au ridicat si cea mai veche biserica din Asia de Sud-Est, pe la 1500 si ceva. Mai tarziu au fost preluati de olandezi, care oricum erau destul de incantati de Indonezia si cred ca mergea bine la colectie. Apoi nu mai stiu, cert e ca la un moment dat, pe la jumatatea secolului trecut, s-au decis sa devina independenti, asa ca s-a infiintat statul malaesian, pornind cu 1957. Si gata cu lectia de istorie, ca stam cam prost la capitolul asta.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC1suxCrkwWItAft6S5xka66Haj1Z8YVgN__weDeSbc6u3ZGLOdFsiMWBLIWaEjuKQGWGuCciAawWNPjAakEKzRKmHJnCgoapGH69d68_Vda3TkWxab-vmf5_4y1Bt2tiGsDePgDFMfik/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25288%2529.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC1suxCrkwWItAft6S5xka66Haj1Z8YVgN__weDeSbc6u3ZGLOdFsiMWBLIWaEjuKQGWGuCciAawWNPjAakEKzRKmHJnCgoapGH69d68_Vda3TkWxab-vmf5_4y1Bt2tiGsDePgDFMfik/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25288%2529.jpeg" width="320" /></a>Zona de vizitare e relativ restransa, dar si celelalte cladiri din jur pastreaza aerul european. Ceea ce strica, de fapt, aceasta atmosfera este faptul ca s-au ridicat mari hoteluri in jur, care contrasteaza dureros cu arhitectura centrala. Ce-i drept, orasul este port si se poate vedea marea dintr-un turn ce se invarte usor, dar parca totusi... Macar nu asa inalte sau ceva mai incolo...<br />
<br />
Am ajuns inapoi la hotel, in KL, aproape de 12 noaptea, pentru ca am luat cursa de 9 seara din Melaka. Mi-au inghetat parti care nu stiam ca pot ingheta si erau cativa pe langa mine care tuseau destul de serios, pentru ca soferul daduse aerul conditionat la 19 grade...<br />
Faptul ca am ajuns dupa 11 a mai si insemnat ca singura optiune de mancat a fost pizza. Dupa cum se stie in lumea gastronomica, bucataria asiatica NU este cunoscuta pentru retetele ei de pizza de renume, ba din contra. Am comandat, dintre cele 2 optiuni de pizza nepicante, varianta cu salam, in detrimentul variantei cu pui. A fost alegerea gresita, pentru ca salamul avea gust de talpa. De fapt, nici macar nu era salam, era un parizer, iar dintre neamurile de parizeruri, era din ala prost, care dupa coacere devenise oarecum gumat.<br />
Macar sucul era bun.<br />
<br />
A doua zi am fost la Moscheea Roz, care nu e chiar atat de roz, dar pare sa fie destul de roz. Nu sunt eu un expert in materie de roz, dar cred ca se putea si mai roz de-atat. Dar sa lasam rozul din moschee sa vorbeasca:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmn7Kong1RqYwAu5TFJaXccuGmefamEw_z3_x4FB1JsGlLlthSuiKlab1v3klBQwQjOhWeMIdFlrhiusvpREjMoIDx4mVryvMWFg69-Az5mMafVtQ4-7hHhETFeMxPCGAETX-5aiWL82s/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25285%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmn7Kong1RqYwAu5TFJaXccuGmefamEw_z3_x4FB1JsGlLlthSuiKlab1v3klBQwQjOhWeMIdFlrhiusvpREjMoIDx4mVryvMWFg69-Az5mMafVtQ4-7hHhETFeMxPCGAETX-5aiWL82s/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25285%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Mai mult decat moscheea mi-a placut targul de mancaruri pe care-l aveau in ziua aia acolo, adica duminica. Se pare ca era ultima zi dintr-o vacanta scolara, asa ca parintii profitau, alaturi de copii, de vremea frumoasa si de nu stiu ce eveniment cu baloane de pe-acolo. Nu am apucat sa ma urc intr-un balon, dar am reusit sa mananc si sa-mi placa (!!!!!!!!!) ceva orez cu un fel de tocanita de miel (!!!!!), a carei denumire originala s-a pierdut in negura vremii, ca cel putin la mine n-a ramas.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHomgw2Xy29A4wRXRx7CqoISQsByu2iCqtRSFFGBe06ytkvL8-Bk4Sls2IOYp-ANMddbyKzPWFZsrffhuD7arExm_U_jLAMmuCs4xh30smAwsqZnMB3UcZh-XaxvWPxeABqUgGLS8UipA/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25281%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHomgw2Xy29A4wRXRx7CqoISQsByu2iCqtRSFFGBe06ytkvL8-Bk4Sls2IOYp-ANMddbyKzPWFZsrffhuD7arExm_U_jLAMmuCs4xh30smAwsqZnMB3UcZh-XaxvWPxeABqUgGLS8UipA/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25281%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Cam asta a fost experienta mea de pana acum in Malaezia. Ma asteapta inca 19 zile de experiente pe aici, dupa care o sa iau pulsul locului si din Vietnam, dupa care 12 zile sper sa ZAC pe un sezlong in Thailanda, daca sunt destul de norocos sa nu ma loveasca musonul pana atunci.<br />
<br />
Las mai jos cateva poze cu ce-am mai vazut, iar la sfarsit, o surpriza.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnHhPBEyr2owk86b8u0pojcWIwc-VizNsCgyppARYe-aQVaDp69an2loOXf7-52vBdGKRBvH4K_unCaFO8xrGbMDb6HLJGtEJVURMGtme7BAEEIibj4DBdTmkp04tE3lxyNNRuXhehYC0/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.08+%25282%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnHhPBEyr2owk86b8u0pojcWIwc-VizNsCgyppARYe-aQVaDp69an2loOXf7-52vBdGKRBvH4K_unCaFO8xrGbMDb6HLJGtEJVURMGtme7BAEEIibj4DBdTmkp04tE3lxyNNRuXhehYC0/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.08+%25282%2529.jpeg" width="240" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFmWaTIVAXHaZkLAA-tK75jbT1dTpEwO-jl0cNnCjSr3oqkItOxC9zGYskBR4MSVQL89GWg2KVIct6hs7Uo8zTZJEpmMOBh2u_dNUDXciMOv4Pyw1mLUSpZmAfQSgiEXGDCXnVWkxfWrs/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25283%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFmWaTIVAXHaZkLAA-tK75jbT1dTpEwO-jl0cNnCjSr3oqkItOxC9zGYskBR4MSVQL89GWg2KVIct6hs7Uo8zTZJEpmMOBh2u_dNUDXciMOv4Pyw1mLUSpZmAfQSgiEXGDCXnVWkxfWrs/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25283%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHF0wUDSicZbFzHjj5kHEvNp3umTXUwlKm0hfCku1-V7L3s34_IoF6poXGEZj2FjgHTRfHq6hrWvWzyM-4NGWCR_7En7G1X_qK0ObCCnS4xi56vnJOYO7LZv7_OfLqIer82kx39we6fys/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25284%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHF0wUDSicZbFzHjj5kHEvNp3umTXUwlKm0hfCku1-V7L3s34_IoF6poXGEZj2FjgHTRfHq6hrWvWzyM-4NGWCR_7En7G1X_qK0ObCCnS4xi56vnJOYO7LZv7_OfLqIer82kx39we6fys/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25284%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcS2_8AxfbL7-8NoHRjwAKriKC_zA7PAn3mcpmVZY38A-77l-xNzcu5nRyexm6RJmUBCnIBxHs1tP9IlvqSkKiRLCLM8WLE1Wr1jArz760DoVcs0n7hM_w7XcMKxqJG1zj6SmWYLh1Y58/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25286%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcS2_8AxfbL7-8NoHRjwAKriKC_zA7PAn3mcpmVZY38A-77l-xNzcu5nRyexm6RJmUBCnIBxHs1tP9IlvqSkKiRLCLM8WLE1Wr1jArz760DoVcs0n7hM_w7XcMKxqJG1zj6SmWYLh1Y58/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25286%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj12attEwmwWhc9g4BEaE8Z6UplakZIWN5444fnzrpW9c-NhivT1EyfO5P5BcmRUlO-4I21TEeol3-IWjDt6OHN28qNMVnntd34EPbmBBpLFkG5SIlqEU9xS1uk1KyfYMEVqjNyZ7J302w/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25287%2529.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj12attEwmwWhc9g4BEaE8Z6UplakZIWN5444fnzrpW9c-NhivT1EyfO5P5BcmRUlO-4I21TEeol3-IWjDt6OHN28qNMVnntd34EPbmBBpLFkG5SIlqEU9xS1uk1KyfYMEVqjNyZ7J302w/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.09+%25287%2529.jpeg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
"Vaaaaaaaaai!!! O veveeeeriiitaaaaaaa......!!!!!!"<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRiEO5821U_M9Zzs_rzFFiOxKWOqoCvK1LchqoPzmyECZkn-OZoW261_3odZVXi0RHouh2MLckk04Da-wP90w4NSXgOAoBPJHzPLeZBgdgndmDzk1E4vMLlyGUHHXtw99xiXjb5VWp9eY/s1600/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.10.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRiEO5821U_M9Zzs_rzFFiOxKWOqoCvK1LchqoPzmyECZkn-OZoW261_3odZVXi0RHouh2MLckk04Da-wP90w4NSXgOAoBPJHzPLeZBgdgndmDzk1E4vMLlyGUHHXtw99xiXjb5VWp9eY/s320/WhatsApp+Image+2019-04-02+at+23.01.10.jpeg" width="240" /></a></div>
<br />
A se vedea si a se da credit skillului meu in a manui betisoarele. Incep sa mi se miscoreze si ochii la cat de asiatic ma simt ca mi-a iesit asta.<br />
<br />
Ceaules!<br />
Bogdan out.</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-25804153564525417772016-08-21T23:16:00.005+03:002016-08-21T23:17:12.652+03:00Jurnal de calatorie (III) – Uppsala<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Uppsala s-a intamplat cam pe nepusa masa. Sambata dimineata
cautam frenetic croaziere spre marginile arhipelagului Stockholm (are 30.000 de
insule, deci aveam de unde alege) dar toata cele mai interesante pareau sa fi
inceput deja. Cele din extremitatile arhipelagului, pe langa faptul ca erau
destul de scumpe, se incapatanau toate sa inceapa in jur de 7-8-9 dimineata,
deci la 10 cand am inceput eu sa caut, nu prea mai aveam optiuni.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Gasisem o croaziera spre Vaxholm care incepea pe la 10:30. De
curiozitate, m-am uitat si la destinatii din apropierea Stockholmului care sa
fie demne de petrecut o zi pe-acolo. Uppsala parea optiunea normala, pentru ca
a fost capitala Suediei intr-o perioada si e locul unde s-a deschis prima
universitate din Scandinavia.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am plecat spre port. Mi-am luat cartile aferente, apa si
biscuitii necesari unei excursii de o zi. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXSQTxyW5Gprlg2s2n48DmWXrOZtL1S5mzAyUa0O49P2Qz0wS0zKguSh6XrH2Ckb740UEDlt0QDelTGyqQn-kY9DkA9YTb-D6Ir-Q-SBq8pUmn1l1W7nhJPtEcLE9Jtdhg9FcArbzkwzU/s1600/20160820_130732.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXSQTxyW5Gprlg2s2n48DmWXrOZtL1S5mzAyUa0O49P2Qz0wS0zKguSh6XrH2Ckb740UEDlt0QDelTGyqQn-kY9DkA9YTb-D6Ir-Q-SBq8pUmn1l1W7nhJPtEcLE9Jtdhg9FcArbzkwzU/s320/20160820_130732.jpg" width="320" /></a></div>
Am pierdut metroul. A plecat cand
incepeam sa urc scarile spre statie. M-am uitat la ceas: 10:24. Nu aveam nicio
sansa sa ajung in port la timp. Am coborat la gara centrala, sa vad programul
trenurilor. Primul tren spre Uppsala pleca in 11 min. ‘Hmm… De ce nu?’ mi-am
zis si am intrebat cat era biletul. 82 de coroane, mi-a zis un turculet
binevoitor. N-am stat pe ganduri.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Drumul a fost un mic chin. Nu din cauza conditiilor, a
distantei sau a orice altceva legat de tren insusi. Langa mine s-a asezat o
tanti de doua ori cat mine, iar in fata mea sotul si fiica ei. Vorbeau intr-o
limba pe care nu o intelegeam, dar parea cunoscuta (poate catalana?!) si nu
s-au oprit pentru o secunda tot drumul. Am incercat sa citesc, dar cicalitorile
din jurul meu nu-mi dadeau pace. Din fericire, drumul dureaza doar 50 min. Am
supravietuit.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In Uppsala cand am ajuns nu aveam nici un fel de plan. Nu m-am
uitat peste atractiile turistice din localitate decat putin, in tren. Voiam sa
vad universitatea si catedrala, care oricum erau una langa alta, dar nu ma
uitasem la alte atractii turistice. Simteam nevoia sa iau orasul in piept si sa
descopar la pas tot ce avea de oferit. Aveam nevoie sa fac din nou ceva pentru
prima oara si sa simt entuziasmul acelei descoperiri, ca sa inlatur rutina pe
care mi-o creasem in ultimele zile.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La fel cum facusem cu cativa ani inainte prin Viena, am
pornit pe o strada spre care am vazut ca se indrepta mai multa lume si m-am
lasat purtat de oameni pe cele mai umblate drumuri, cu siguranta ca pana la
urma voi vedea turnurile catedralei. Stiam ca e inalta si ma asteptam sa nu fie
prea greu de reperat din cam tot orasul. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am perceput Uppsala ca pe un orasel de provincie, la inceput,
cu o mica comunitate care graviteaza in jurul pietei centrale, in jurul careia
se gasesc toate magazinele si care ar forma un fel de pol comercial al
orasului. Inspre piata venea lumea din toate partile si pleca in toate partile,
deci am fost un pic debusolat in legatura cu urmatoarea mea destinatie. Din cele
patru iesiri ale pietei, am pornit pe cea opusa celei pe unde venisem, si la
prima intersectie am vazut, in stanga, turnurile de caramida si metal ale
catedralei din Uppsala. Am ramas masca. Era mare…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cred ca tocmai pentru ca nu m-am interesat foarte mult de
destinatia mea, surpriza a fost atat de mare si de placuta. M-am felicitat
pentru lipsa de cunostinte, care imi facea experienta cu totul noua. Am pornit
agale spre catedrala. Am trecut pe nesimtite peste un pod mascat de niste
copaci si mi-am dat seama abia mult mai tarziu ca pe acolo chiar trecea un rau.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOZnhtQipEKVVVByorv7h9ALN0A64laK5_E7D2KHS9v8mDrkOwkQmpN_B69zTjBJ6ND2a9NaNTvXmuAacHAxQ3ioCuNUFuyeHKrCMht5GuJhZmtit3UOCRg4inHNN5ZmwcPBPEKm0cJUY/s1600/20160820_135419.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOZnhtQipEKVVVByorv7h9ALN0A64laK5_E7D2KHS9v8mDrkOwkQmpN_B69zTjBJ6ND2a9NaNTvXmuAacHAxQ3ioCuNUFuyeHKrCMht5GuJhZmtit3UOCRg4inHNN5ZmwcPBPEKm0cJUY/s320/20160820_135419.jpg" width="180" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La fel cum in Mangalia ma luam dupa turnul postei ca sa ma
orientez spre casa, in Uppsala am luat turnurile pe post de reper si am ajuns
la catedrala prin spate. Am vazut niste schele care probabil aveau rolul sa
renoveze structura cladirii si deja ma gandeam la cum nu putusem sa vad domul
din Viena pentru ca era in reparatii. Din fericire, nu era decat o mica parte,
iar intrarea si vitraliul se vedeau foarte bine in toata splendoarea lor. Si ar
fi fost chiar pacat, la cate detalii are peretele unde se afla si intrarea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="DE">Interiorul e ceva
mai sobru decat ma asteptam, sincer. </span>Mai putine detalii decat la o
catedrala catolica, dar foarte inalt. Am luat un pliant in engleza si am facut
singur turul catedralei, pentru ca as fi avut de asteptat cateva ore pana la
primul tur in engleza. Am luat la rand toate cele 22 de repere din pliant, desi
la numarul 13 am fost rugati de personalul catedralei sa parasim cladirea,
pentru ca urma o slujba si nu era permisa vizitarea in timpul slujbei.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am iesit afara si am avut placuta surpriza sa descopar ca
era soare. Erau chiar 21 de grade – cea mai ridicata temperatura de cand sunt
in Suedia! Am pornit spre o alta biserica, mult mai scunda decat cei 118m cat
au turnurile catedralei, dar tot din caramida rosie si foarte veche si ea. Am mers
mai departe si am ajuns la o zona verde – nu ca n-ar fi fost oricum foarte mult
verde peste tot – care am descoperit ca era curtea fortaretei medievale
Uppsala.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtXxdQEV-_NZPcIR-yeGDkSqvIvBGulgRHsmShXw5GJSc2_SRCOAjkf-A_8IiLmV7FYlAOT9N_aAbp9YSZFTWwAbq9zrHSO6LVFnjZiKBxYQ-ZXRxR4SPFhluYJE2CdgLmKrQ_aKWiKy4/s1600/20160820_132053.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtXxdQEV-_NZPcIR-yeGDkSqvIvBGulgRHsmShXw5GJSc2_SRCOAjkf-A_8IiLmV7FYlAOT9N_aAbp9YSZFTWwAbq9zrHSO6LVFnjZiKBxYQ-ZXRxR4SPFhluYJE2CdgLmKrQ_aKWiKy4/s320/20160820_132053.jpg" width="180" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am urcat la unul dintre turnuri ca sa admir tunurile si am
aflat ca tunurile respective au fost folosite ca sa il puna la punct pe
episcopul de Uppsala, care nu fusese foarte incantat cand regele s-a
autodeclarat cap al Bisericii Suedeze pe la inceputul sec XVI, dupa modelul lui
Henric al VIII-lea. Asta pentru ca regele suedez luase aceasta decizie din cu
totul alte motive, care tineau de o putere prea mare a Bisericii si de o nevoie
de consolidare a puterii regale, astfel ca bisericilor li s-au confiscat toate
proprietatile, iar in Uppsala se afla centrul religios al Suediei.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dupa aceasta incursiune in trecutul glorios al tarii si dupa
o scurta discutie cu sora mea care era la Curtea de Arges in acel moment, mi-am
dat seama ca ma aflat tot intr-un fel de Curte de Arges suedeza, prin prisma
faptului ca si Uppsala fusese candva capitala si principalul centru al tarii,
pana cand totul s-a mutat la Stockholm (mai tarziu am aflat ca nu a fost
capitala, dar a fost si este centrul spiritual al tarii). Bineinteles ca am
facut o mica comparatie intre cum arata Curtea de Arges si cum arata Uppsala si
m-a pufnit rasul…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="DE">Am vrut sa ma
asez la o masa sa fika putin, dar era prea aglomerata cafeneau de la castel si
mi-ar fi deranjat zenul, asa ca am pornit mai departe. </span>Am dat peste un
balci. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Balciul din Uppsala era un festival de masini americane. Intrarea
era 100kr (cca 11 EUR) si imi permitea doar sa ma razgaiesc la masinile
americane. Trebuie sa mentionez ca era vorba de masini vechi, late si lungi,
asa cum se facea in special in anii </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBYZGq4_9xW8mQ4aqVg33SZZh6xtjUbzfHdIfME4dpdL2wXVKgz0o1yqWR2tNKDg_rHZ7TnIgoOInkiuhy-OPe8MlWrKavWO7-eeuVYAV5fjcas97V9twT3_7POsHYkXZqidwHmobDs-4/s1600/20160820_144237.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBYZGq4_9xW8mQ4aqVg33SZZh6xtjUbzfHdIfME4dpdL2wXVKgz0o1yqWR2tNKDg_rHZ7TnIgoOInkiuhy-OPe8MlWrKavWO7-eeuVYAV5fjcas97V9twT3_7POsHYkXZqidwHmobDs-4/s320/20160820_144237.jpg" width="320" /></a></div>
’50-’60. Cadillac-uri, Mustang-uri,
camioane si dubite se inghesuiau intr-un spatiu ingradit care imi amintea de
festivitatile noastre de 1 mai muncitoresc de pe vremea plumbuitului. Ma simteam
ca la zoo, sincer. Pe langa masinile venite din SUA (am vazut mai multe numere
de inmatriculare din mai multe state americane), balciul iti permitea sa vezi
un redneck adevarat in starea lui naturala: pe sezlong, band bere cu amicii,
langa un muscle-car din care rasuna muzica specifica sudului SUA. As fi vrut sa
zic ca era muzica country, dar erau mai mult melodii cu si despre Sud, dintre
care cel mai bine mi-a ramas in minte Sweet Home Alabama (Sweet Home Alabama de
la Lynyrd Skynyrd face parte din categoria ‘rock sudist’). Daca pui la
socoteala si fetele pierdute de redneci, burtile de bere, steagurile
Confederatiei si preponderenta hainelor de piele cu care erau imbracati mai
toti, se poate intelege de ce ma simteam mai degraba la un zoo uman decat la un
balci.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru ca nu se putea plati decat cash, am plecat mai
departe spre zona rezidentiala a orasului. Am trecut pe langa o multime de case
si casute – a se citi vile si vilute – care mai de care mai dichisite si mai
aranjate. Fara sa iasa din arhitectura urbana specifica, fiecare casuta avea
ceva aparte care iti atragea atentia. <span lang="DE">Toate, insa, aveau in comun faptul ca erau bine ingrijite si imi starneau dorinta
de a ma muta si eu intr-una din ele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am ajuns la campusul universitatii dupa ce am trecut prin
gradina botanica universitara. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWfQb2eDvpUdjk8RRs2c7OCNDbiR8z_pGhjs1_S5GNhH7hPamtrn3VticzZ4y298hE3zz9T76h6-QrPc6IOHPaFidI_efr66eTK3vedFIXhCdl0wXNDdH2a4jC-Hpn7nFVjrTsvjGpZdE/s1600/20160820_152911.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWfQb2eDvpUdjk8RRs2c7OCNDbiR8z_pGhjs1_S5GNhH7hPamtrn3VticzZ4y298hE3zz9T76h6-QrPc6IOHPaFidI_efr66eTK3vedFIXhCdl0wXNDdH2a4jC-Hpn7nFVjrTsvjGpZdE/s320/20160820_152911.jpg" width="320" /></a></div>
Acolo gasisem o cafenea unde as fi vrut sa ma
asez sa-mi beau cafeaua si sa-mi mananc prajitura cat mi-as fi lasat la incarcat
telefonul, dar harmalaia de copii si putinele mese m-au facut sa caut o alta
locatie. <br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am trecut de Centrul de cercetari a genului sexual (Center
of Gender Research), care mi-a ridicat o spranceana din cauza denumirii, si am
ajuns la o alta cladire universitara, care avea in fata o mare harta a
campusului, pe care am remarcat cu inflacarare in semn mult iubit: lingura si
furculita. Am dat repede turul campusului, ca sa descopar ca restaurantul
indicat era, de fapt, cantina universitatii si era inchisa sambata. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
A trebuit sa invoc puterea magistrala a GPS-ului ca sa
descopar un loc unde sa ma asez. Dar si GPS-ul m-a dezamagit. Prima locatie era
un local asiatic, care nu imi dadea impresia ca ar fi servit prajitura si
cafea, asa ca am mers mai departe. A doua era un bar irlandez, dar nu voiam
prajitura cu bere si irish coffee, asa ca am pornit spre a treia destinatie. Langa
localul asiatic am dat peste un ristorante italian, unde am gasit in meniu
mult-iubita prajitura si cateva retete de cafea, din care am cerut un caffe
latte. Ospatarul mi-a dat de inteles ca acolo se serveste doar mancare si m-a
rugat – frumos, ce-I drept – sa plec si sa caut un café prin apropiere.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbGjU0RpfVbm27LkKp0InIyr6a028nP-MIY12XQKb8SYZ1ztBYCr3hdB9uDsIm5FjQURJG5R0EHKWP2dMA9JtsmiWynzHQ01Qo8LqzW-_0dYbI2ByMJAZudi206GhjNo_VXg_VpqIJ6XA/s1600/20160820_160125.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbGjU0RpfVbm27LkKp0InIyr6a028nP-MIY12XQKb8SYZ1ztBYCr3hdB9uDsIm5FjQURJG5R0EHKWP2dMA9JtsmiWynzHQ01Qo8LqzW-_0dYbI2ByMJAZudi206GhjNo_VXg_VpqIJ6XA/s320/20160820_160125.jpg" width="180" /></a></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pana la urma am gasit o gelaterie care servea si cafea si
prajituri si avea si beneficiul de a fi deschisa sambata, criteriu pe care a
trebuit sa elimin cateva alte destinatii. Mi-am luat tavita cu cafea, prajitura
si un pahar cu apa si m-am asezat la o masuta de afara, in purul stil
frantuzesc al savurarii cafelei in timp ce privesti si comentezi ca o baba la
toti trecatorii. Am fika grav de tot vreo juma de ora pana ce a venit o viespe
si mi-a dat tarcoale, incat la un moment dat ma asezasem la masuta de langa,
asteptand sa-si faca damblaua cu resturile de prajitura din farfuria mea si sa
plece mai departe…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dupa mai bine de juma de ora am plecat, multumit ca mi se
incarcase bateria destul de serios si aveam iarasi cu ce sa fac poze. Prima destinatie
care mi-a iesit in cale a fost cimitirul universitatii. Pentru o persoana care
are o mare repulsie fata de cimitire si care face pe dracu-n patru sa le evite,
experienta cu cimitirul a fost chiar placuta. Nu am mai avut nervozitatea pe
care mi-o da vederea unei cruci cu un nume si doua date inscriptionate pe ea,
poate si pentru ca majoritatea nu erau cruci, ci pietre mortuare, de toate
formele si din toate perioadele, iar locurile de veci nu erau atat de clasic
delimitate de dambul care acopera un cosciug, ci erau acoperite de un gazon
foarte omogen.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dupa cateva sute de morminte, mi-am adus aminte ca nu imi
plac mormintele si am iesit.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am ajuns iar la centrul de studii sexuale si am vizitat
curtea cetatii, unde se pregatea o petrecere de nunta. Mi-am adus aminte ca
lasasem o vizita neterminata, asa ca m-am grabit spre catedrala si am reluat
contemplarea interiorului de la reperul numarul 13. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqpl5OwbqlxJ4bdmxWDvM_jXaPbawH0HEt_BYRhgLiMkz-RAhzWrQgzndZ4xaj-A-TuiCELmxbAbB0z1zvp1cxIcvgiaYPP_GOt3CWwm6de9qqpPjrGcYf8GiG5_nkQq5fwVN7uOZAtxE/s1600/20160820_185853_HDR.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqpl5OwbqlxJ4bdmxWDvM_jXaPbawH0HEt_BYRhgLiMkz-RAhzWrQgzndZ4xaj-A-TuiCELmxbAbB0z1zvp1cxIcvgiaYPP_GOt3CWwm6de9qqpPjrGcYf8GiG5_nkQq5fwVN7uOZAtxE/s640/20160820_185853_HDR.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ziua s-a incheiat aiurea, pentru ca dupa ce mi-am luat biletul
de tren, m-au lovit nevoile fiziologice, iar toaleta din gara cerea 10 coroane
ca sa intri, iar eu nu aveam cash decat 2. Dupa ce m-am foit juma de ora si am
ajuns sa scot 200 de coroane de pe card, am descoperit ca lumea pur si simplu
tinea usa deschisa pentru urmatoarea persoana ca sa intre, iar in cabina puteai
sa intri chiar si platind cu cardul. Voiam sa bat pe cineva…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Per total, Uppsala e un oras care merita vizitat, daca ti-ai
facut damblaua cu Stockholm. Nu cred ca ai nevoie de mai mult de o zi sau doua
ca sa il vizitezi, dar mai mult ca sigur mai sunt ceva zone interesante pe
care, in neglijenta mea recunoscuta, nu le-am localizat si nu le-am vizitat.</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-21196944848907419172016-08-21T01:33:00.001+03:002016-08-21T10:18:15.860+03:00Jurnal de calatorie – Stockholm, Venetia Nordului (II)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Dupa ce am terminat de scris postul trecut despre Stockholm,
m-am imbracat pe fuga si m-am dus iarasi in centru, la festival. Nici de data
asta vremea n-a vrut sa tina cu mine si cand am iesit de la metrou m-a
intampinat o ploita deasa si enervanta, dar aveam la indemana sapca de ploaie,
asa ca i-am ras in nas.</div>
<div class="MsoNormal">
Am ajuns cand spectacolul era in toi si o trupa de salsa isi
facea numarul pe scena principala de la Opera. Si o facea chiar bine, pentru ca
am vazut mai multe persoane care dansau pe ritmurile lor. Pot sa spun ca am
remarcat niste pasi la o tipa din fata mea, aceiasi pasi pe care ii vazusem la
clasa de salsa care se tine miercuri seara, inainte de kizomba. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2rSbWwLworBCrWFLMrQGg_cwSjgouoYKpXBf_oxtpnaZa7XruRANOhRGigniKfuWhPyIEPLHWjAuq6ZWcSB0qFV57pIaQhmGRQyqxZTfRz8gNuzXOZR7jWaRSeHs07HAIpKt-nYLwf8M/s1600/20160818_212800.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2rSbWwLworBCrWFLMrQGg_cwSjgouoYKpXBf_oxtpnaZa7XruRANOhRGigniKfuWhPyIEPLHWjAuq6ZWcSB0qFV57pIaQhmGRQyqxZTfRz8gNuzXOZR7jWaRSeHs07HAIpKt-nYLwf8M/s400/20160818_212800.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Fulgii de curca din seara precedenta inca mai imbraca si
acum marginile trotuarului si pot sa spun ca am remarcat urmele si la statia de
metrou de la gara centrala, care nu e tocmai aproape. Ori vantul, ori talpile
oamenilor trebuie sa le fi adus pana acolo, dar trebuie sa recunosc ca penele
au patat in mintea mea onoarea altfel imaculata a sistemului de intretinere
stradala din Stockholm. </div>
<div class="MsoNormal">
Nu am zabovit mult la festival. Nu pot sa spun ca ma omor
dupa salsa, nu pentru ca nu mi-ar placea ritmul, ci pentru ca nu stiu sa dansez…
inca. Nu simteam nevoia de a sta si vedea spectacolul pana la sfarsit, asa ca
mi-am facut de lucru in fata Palatului Parlamentului, care sta singur-mot pe o
insula din zona centrala. In fata sa, o strada imparte micuta insula in zona
Palatului – care cuprinde si o curte pretabila la picnicuri – si zona unui mic
port – care e mai mult zona de stat si admirat peisajul, dovada ca sunt multe
banci si prea putine locuri de proptit barci. Zona aia de jos, de langa apa,
mi-a creat o stare melancolica, din cauza faptului ca acolo, pe singurul ponton
parcat la baza insulei, poti sa te bucuri de privelistea intregului centru
istoric, fara ca privirile altora sa te deranjeze. Asa cum imi place mie
intotdeauna sa stau, acolo esti ascuns la vedere: ramai sub privirile tuturor,
fara ca cineva sa se uite la tine, astfel ca poti sa-i observi pe toti. (Si ce
nu fac oamenii cand stiu ca nimeni nu ii vede…!) </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVqTFMl2AfihMls6OHCqhrbxEYKLQQRFqxvRBEOySA2ZxtLnLhAD96n4nFAHzEKmT3NokWTWcQ1CHzKS5-9Wdlj8d5FwZtr_yGTtSsI-1DBk7UFcLpkMg_kmXE4ZuKBspRtn_HxqNReF8/s1600/20160818_210620.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVqTFMl2AfihMls6OHCqhrbxEYKLQQRFqxvRBEOySA2ZxtLnLhAD96n4nFAHzEKmT3NokWTWcQ1CHzKS5-9Wdlj8d5FwZtr_yGTtSsI-1DBk7UFcLpkMg_kmXE4ZuKBspRtn_HxqNReF8/s400/20160818_210620.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Dar n-am prea avut timp sa ma bucur de momentul meu de
contemplatie. Ploita aia micuta si insignifianta s-a transformat in ploaie in
toata regula, asa ca m-am adapostit sub niste pomi, care imi stricau toata
vederea catre lume si lumini. Asa ca, distras de la obiectul observatiei mele,
am observat un alt lucru important: imi chioraiau matele de foame. Am decis ca
era o problema mult prea stringenta ca sa o las pentru faza de zacut in pat si
uitat la BBC (BBC si CNN sunt singurele programe in engleza din grila TV de la
hotel) si ca era nevoie de masuri urgente si de efect. Adica mergea un
fast-food. Norocul meu a fost ca pe strada de pe insula cu Parlamentul erau
parcate fata-n fata 4 (patru!) fast-food-uri pe roti, cu de toate pentru toti:
vegetarian, piscicol, thailandez si indian. Le-am scos din start pe primele din
schema si m-am uitat cu interes la cele asiatice, dar indienii m-au pierdut
pentru ca vindeau doar doua tipuri de saorma indiana: picanta si foarte
picanta. </div>
<div class="MsoNormal">
Thailandeza (?!) care m-a servit mi-a dat un pul de hochei
care indica 26 (de minute, de secunde, de oameni la rand – nu stiu) si mi-a zis
ca o sa lumineze cand e gata masa. Cred ca voia sa-mi transmita ca pot sa ma
duc unde am chef pana e gata comanda, dar ploua cu galeata, asa ca am ramas ca
o curca </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglC7jB-JKp3rxKYbOMMDyILxPz0au4_7HbNyjctjAu4n4lf3XG9a4EUDTNjxaytB0p46-hfudFyOlB_32JY1aRRbnkiEshWbq76OG9_yadYQ4z87HCxvTkRBhiT3zUJNpYy9of2GoFX3Y/s1600/20160818_211056.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglC7jB-JKp3rxKYbOMMDyILxPz0au4_7HbNyjctjAu4n4lf3XG9a4EUDTNjxaytB0p46-hfudFyOlB_32JY1aRRbnkiEshWbq76OG9_yadYQ4z87HCxvTkRBhiT3zUJNpYy9of2GoFX3Y/s200/20160818_211056.jpg" width="112" /></a></div>
bleaga langa geamul de unde am comandat si am asteptat sa vad minunea
luminoasa. Ce-I drept, dupa vreo 5-10 min pulul meu s-a facut rosu si asiatica
mi-a dat o portie sanatoasa de wok cu pui si alune. Alunele au fost o surpriza.
Ca, dealtfel, cam tot meniul, pentru ca am cerut meniul 2 pentru ca avea in
titlu “chicken”. <br />
<div class="MsoNormal">
M-am asezat strategic langa o statuie cu un leu, in asa fel
incat sa ma feresc de vantul care incepuse sa bata cu putere dinspre mare, si
am stat si am admirat spectacolul de salsa. La final, am avut a doua surpriza
cu meniul meu: continea si orez, dar era tot la baza cutiei si era tot numai
chilli. L-am mancat mai mult gol si aparent a fost un moment foarte emotionant,
ca mi-au dat lacrimile. </div>
<div class="MsoNormal">
O data cu wokul s-a terminat si seara mea la festival, asa
ca am purces alene spre hotel. Am facut deja obisnuitul popas la supermarket ca
sa-mi iau ratia de Delikatballs si iarasi am iesit prost de la metrou. Iesit prost
de la metrou inseamna mers o strada in plus, pentru ca sunt mai multe iesiri si
destul de distantate una de alta. Cred ca o sa-mi dau seama cum merg cand
trebuie deja sa plec…</div>
<div class="MsoNormal">
Ieri am fost la birou pentru o vineri scurta. A fost prima
zi in care am vazut soarele de cand sunt aici. M-a intampinat dis-de-dimineata
si nu m-a lasat balta toata ziua, semn ca stia ca aveam sa ies mai devreme de
la lucru. Pe la 3 cand am plecat era soarele sus si in sfarsit mi-era si mie
cald si puteam sa folosesc sapca ca sa ma apar de lumina, nu numai de ploaie. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjo3hkY_KY7E9WffjOzlyCMvXPYOWxOsHV2jvh8LvzrsrkKX4176PZfLbO8wIHTqCzko3eOiU850bELatv1epReMH6l72gOp6xZoOuRRpOpIrWCuUtMgSxissxBuzT65xq60T4WC-0NOY/s1600/20160819_081512_HDR.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjo3hkY_KY7E9WffjOzlyCMvXPYOWxOsHV2jvh8LvzrsrkKX4176PZfLbO8wIHTqCzko3eOiU850bELatv1epReMH6l72gOp6xZoOuRRpOpIrWCuUtMgSxissxBuzT65xq60T4WC-0NOY/s640/20160819_081512_HDR.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Mi-am lasat laptopul la hotel, mi-am luat doua carti
(indecizia, deh!) cu mine si am plecat pe la 5 in ideea sa gasesc un loc
propice lecturii si cafelei. Am purces iarasi spre centru. Trebuie sa recunosc
ca vederea a cincia oara a acelorasi zone nu mai starneste in mine entuziasmul
de acum doua luni,</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZQ4lT4af4Lb644048Db-Us_whKZBbJHdRgeoVYlJr0MOA-RzY8PqwQmZH0HHD30HCAren5XTIWLdGixDupXjTwgB5SSqOQdM0s43sznlmRRiSBq7zwkmUK5A9l0ZLpxNiKIKiXnEmEuA/s1600/20160819_175214.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZQ4lT4af4Lb644048Db-Us_whKZBbJHdRgeoVYlJr0MOA-RzY8PqwQmZH0HHD30HCAren5XTIWLdGixDupXjTwgB5SSqOQdM0s43sznlmRRiSBq7zwkmUK5A9l0ZLpxNiKIKiXnEmEuA/s320/20160819_175214.jpg" width="320" /></a></div>
asa ca am lasat in urma destul de repede zonele aglomerate
si mai frecventate de turisti: Academia Suedeza cu Muzeul Nobel si piata din
fata sa, Palatul Regal, Catedrala sau Primaria le-am fotografiat si am trecut
mai departe. Am preferat, de data asta, sa intru pe stradutele neumblate din Gamla
Stan – cel mai vechi cartier din Stockholm – si, spre surprinderea mea, erau
destul de multe. <br />
<div class="MsoNormal">
Acolo, in mijlocul atractiilor turistice si totusi izolat de
restul lumii, m-a lovit iar melancolia si m-am trezit dus de ganduri inspre
picturile lui van Gogh. O combinatie placuta de culori, printre care predominau
galbenul si portocaliul, precum si o bicicleta simpla, de oras, cum am vazut in
filmele frantuzesti, m-au smuls din invalmaseala orasului si m-au dus, pret de
cateva clipe, in scene din filme vechi frantuzesti, cu case colorate, biciclete
proptite de garduri inverzite si lanuri de grau aurite. Dar cum se obisnuieste,
clipa a trecut ca o clipa si un grup de nemti care m-au luat in vizor pentru ca
eram singur pe o strada pustie, m-au readus cu picioarele pe pamant cand a
trebuit sa ma feresc de aparatele lor de fotografiat care voiau sa surprinda
strazile vechi ale cartierului.</div>
<div class="MsoNormal">
Am coborat pe o straduta intr-o zona unde eram sigur ca
aveam sa gasesc o cafea cu o masa afara si cu linistea pe care mi-o doream,
pentru ca ultima oara cand trecusem pe acolo era destul de putina lume si parea
sa fie oarecum ocolit de turisti. De unde! Coborand spre statuia ecvestra care
domina piata, a trecut pe langa mine intr-un zbierat frenetic – pentru nivelul
lui – un tanc de maxim doi ani, sub privirile amuzate ale parintilor lui, care
coborau si ei, cativa metri in spatele meu. In momentul in care am ocolit
statuia prin dreapta, am si auzit busitura pe care a luat-o tancul, in momentul
in care alergatura lui a dat peste treapta de la baza statuii – treapta
dealtfel foarte mica, dar foarte mic era si pustiulica. Cum zona parea intesata
de turisti, cu sau fara tancii de rigoare, am pornit mai departe spre port. </div>
<div class="MsoNormal">
Am avut revelatia versatilitatii cardului meu de transport,
care pe langa metrou, autobuz si tramvai, ma putea duce si cu feribotul spre Djurgarden,
o insula ce fusese domeniu regal de vanatoare si care in prezent reprezinta
zona preferata a localnicilor de petrecere a timpului liber. Si pe buna
dreptate: in afara de muzeele ce se insira pe partea nordica – exact zona pe
care o vedeam eu de pe malul opus –</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj31_NBO9xYyuLGLE4YVguh_Iob4ETk_6kY3umtsgOJ6YpcWfn8IbvkXjuBqHqZ8yImXToVqknUS_j0PsWzPoCPkzjxzB-bovcEqXvquzg_17fyCupSLFDwfvOJIz2yMvCkpGHdwrmH9pI/s1600/20160819_181442.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj31_NBO9xYyuLGLE4YVguh_Iob4ETk_6kY3umtsgOJ6YpcWfn8IbvkXjuBqHqZ8yImXToVqknUS_j0PsWzPoCPkzjxzB-bovcEqXvquzg_17fyCupSLFDwfvOJIz2yMvCkpGHdwrmH9pI/s400/20160819_181442.jpg" width="400" /></a></div>
pe insula se afla cel mai frecventat parc
de distractii, o gradina zoologica, o gradina botanica si un muzeu in aer liber
despre viata traditionala scandinava. <br />
<div class="MsoNormal">
Cum am impartit feribotul cu o multime hipergalagioasa de
adolescenti, am trecut repede de intrarea in parcul de distractii si m-am dus
la statia de tramvai din fata Muzeului Abba, dar pentru ca nu aveam chef sa
astept si pentru ca era o zi prea frumoasa sa pierd si 5 min in tramvai, am
pornit la pas spre interiorul insulei, unde nu mai fusesem pana atunci. Cred ca
oricui ii place sa faca ceva pentru intai oara, asa ca m-am felicitat pentru
decizia luata cand am intrat in zona verde, plina de copaci inalti si cu iarba
atat de frumos tunsa, de parca nu stia sa creasca peste inaltimea de 10 cm. </div>
<div class="MsoNormal">
Am ajuns intr-o poiana locuita doar de vreo 3-4 tineri care
se inghesuiau pe o banca si cum cealalta banca era enervant de aproape de ei,
ma decis sa merg mai departe. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg05ozUS3bbMnV-FX-EQL9uu1btD0ipLamQTiIxTbzsokoVDxnm7FuK64Y1aCN7cZg684nH-ailETf5rNvSWnINNMg0zYSha-eWTK3aeJRO14NCz3MtjiS4j_q_vVNw-7WAtkj3H5ZxCqI/s1600/20160819_184455.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg05ozUS3bbMnV-FX-EQL9uu1btD0ipLamQTiIxTbzsokoVDxnm7FuK64Y1aCN7cZg684nH-ailETf5rNvSWnINNMg0zYSha-eWTK3aeJRO14NCz3MtjiS4j_q_vVNw-7WAtkj3H5ZxCqI/s320/20160819_184455.jpg" width="320" /></a></div>
Am coborat o panta pana intr-o zona deschisa,
unde se cultivau diverse plante, spre incantarea copiilor. Am dat de o casuta
cu pereti de sticla, care avea o masuta cu cateva scaunele si ma simteam ca in
povestea Albei-ca-zapada, doar ca nu eram asa curios sa-I intalnesc pe pitici. Masuta
din curtea casutei era ideala pentru lectura mea mult dorita, dar indicatorul
de zona pentru copii m-a facut sa ma razgandesc.<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="DE">Mai departe am
dat de un iaz de unde a zburat instantaneu un cocostarc. </span>Cred ca era un
cocostarc, cel putin asta e definitia din capul meu pentru cocostarci. L-am
fugarit putin ca sa-I fac o poza, dupa care am plecat mai departe.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8Ngcf8OKApuC_E8n2MZdwFmETlkH_8bUExcVb34JUIRO7DAsqko32LSHQ-q0yZiWzFxgVXvgNNuletWEsUB-Uw5fI1u_nf68hES_FFQu100d6dC8s9CRYW0zelwfxQ0QKNQyS_o3b_J4/s1600/20160819_185955.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8Ngcf8OKApuC_E8n2MZdwFmETlkH_8bUExcVb34JUIRO7DAsqko32LSHQ-q0yZiWzFxgVXvgNNuletWEsUB-Uw5fI1u_nf68hES_FFQu100d6dC8s9CRYW0zelwfxQ0QKNQyS_o3b_J4/s640/20160819_185955.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
Mai departe am realizat ca era o livada de meri. Cracile grele
de mere atarnau atat de jos ca trebuia sa ma aplec ca sa trec pe sub pomi. Iar sub
pomi erau insirate mai multe mese cu banci, semn ca nu era o idee proasta sa ma
duc si sa stau si eu sub ei. Am cules un mar de pe jos, unul care tocmai picase
in fata mea, exact cand am observat stupii de albine de langa pomi, asa ca m-am
asezat pe o banca cat mai indepartata de zona cu albine ca sa-l savurez. Era atata
liniste si atat de bine ma simteam sa zac la o masa si sa rod dintr-un mar, ca
mi-a trecut tot cheful de cautat cafenele si citit carti si m-am hotarat sa
petrec cat timp mai aveam pana apunea soarele pe insula aia verde. </div>
<div class="MsoNormal">
Dupa vreo juma’ de ora a inceput sa mi se para dubios ca
eram chiar singurul om care se bucura de Paradisul ala verde, asa ca m-am
ridicat sa vad daca era vreun indicator pe care il ratasem. Era unul si zicea
ca seara livada era inchisa ca sa se odihneasca. M-am plimbat, in schimb, prin
zona gradinei botanice, ca si aia era inchisa. Am urcat un deal din spatele
gradinei botanice si am ajuns intr-o poiana din care se vedeau acoperisurile
cladirilor din centrul orasului. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZwg1X1NJQRA7i-jXfVlSAUMRM6i16rEi1gFltBRC6CCLOXKAfr8Saab_HWviISO_j2oRTlS8-o-reeRSJ3CN8yGrjg20O4-4SzrLY-jXbvE82ijYVh9__zOZobW4r3HDUQo2h40M-SFw/s1600/20160819_193908_HDR.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZwg1X1NJQRA7i-jXfVlSAUMRM6i16rEi1gFltBRC6CCLOXKAfr8Saab_HWviISO_j2oRTlS8-o-reeRSJ3CN8yGrjg20O4-4SzrLY-jXbvE82ijYVh9__zOZobW4r3HDUQo2h40M-SFw/s640/20160819_193908_HDR.jpg" width="640" /></a></div>
<span lang="DE">Se mai
vedeau si niste nori tot mai negriciosi, asa ca am luat decizia sa ma intorc la
hotel, sa nu ma </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
prinda vreo furtuna prin padure.<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal">
M-am lasat purtat de tramvaiul 7 pana in zona portului
turistic, unde am coborat sa ma uit la cladirile hotelurilor care mie imi
amintesc de riviera franceza. (Observ ca imi plac deja dubios de multe chestii
frantuzesti, desi Franta nu e o tara unde m-as vedea sa locuiesc.) Dupa ce am
luat pulsul aerului si apei la monumentele-obeliscuri, am ajuns in fata
coloanelor de la teatru, unde am descoperit ca m-a lasat bateria, asa ca
sesiunea fotografica se incheiase.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw7YC6kxqaU9SMhSQnWDYzI4hNysBn6AXF5xJuQeemhEb2En_ID9oR6_3N3pNoAUyu7lE6uDQ5aPYctZY1BxJsJH7QVofeSXlriEOs3DesgNChvfhGdvCEEi8UU9wbMu1uOhcdC7Cl3rg/s1600/20160819_201715.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw7YC6kxqaU9SMhSQnWDYzI4hNysBn6AXF5xJuQeemhEb2En_ID9oR6_3N3pNoAUyu7lE6uDQ5aPYctZY1BxJsJH7QVofeSXlriEOs3DesgNChvfhGdvCEEi8UU9wbMu1uOhcdC7Cl3rg/s640/20160819_201715.jpg" width="360" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Mi s-a facut iar foame. Am obiceiul prost ca pe la 8-9 seara
sa mi se faca foame, daca nu mai mananc de vreo 7-8 ore. Vineri seara s-a dat o
batalie in mine, intre tabara fast-foodului si tabara mancarii sanatoase, dar
mancarea sanatoasa ma tragea de maneca ca tocmai trecusem printr-o perioada nu
foarte placuta cu stomacul. Fast-foodul a plusat ca e aproape si papica se face
repede, iar foamea e mare. Eram in impas. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfIf-q_cF_javz1kpowlHABiMSaXfouTeHKvoKqVHA0Xgld552Ha-el2k44cV-oD9TAbZFDSuaoVacPVG_K-GNXOlI-6-d18ARqIZGgDzWwMGmfXz5Z1iWJ8zsZ26eYZjzHPBN-5kbvGA/s1600/20160819_202539.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfIf-q_cF_javz1kpowlHABiMSaXfouTeHKvoKqVHA0Xgld552Ha-el2k44cV-oD9TAbZFDSuaoVacPVG_K-GNXOlI-6-d18ARqIZGgDzWwMGmfXz5Z1iWJ8zsZ26eYZjzHPBN-5kbvGA/s320/20160819_202539.jpg" width="320" /></a></div>
Cu foamea-n gat, am coborat spre
metrou si am intrat la Burger King. Burger King e singurul fast-food la care
mai merg, pentru ca nu mai e in Romania, asa ca nu sunt in pericol sa mi se
faca chef de trecut pe la un sediu si mancat hrana necurata. Din fericire, era
coada si meniul era mai scump decat m-ar fi dus o salata, asa ca am plecat spre
un supermarket. Acolo o tanti mi-a zis ca raionul de salata s-a inchis, asa ca
mi-am luat una gata preparata. Am avut dreptate: era 2/3 din meniul de la
Burger King. Asa ca am incheiat ziua in traditionala cina luata in pat,
uitandu-ma la CNN cum Ryan Lochte s-a facut de cacao cand s-a aflat ca jaful
sub amenintarea pistolului fusese de fapt o altercatie sub amenintarea betiei. Eh,
e reconfortant sa vezi ca America e inca plina de idioti, asa cum o tineai
minte. Unele lucruri nu se schimba…<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
(O sa povestesc maine aventura din Uppsala. Acum m-am
labartat cam mult cu scrisul si mi s-a facut si somn…)</div>
</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-90599240884304807452016-08-18T21:00:00.000+03:002016-08-21T10:18:28.815+03:00Jurnal de calatorie – Stockholm, Venetia Nordului (I)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Zilele astea sunt prin Stockholm din nou, dar de data asta
vremea e impotriva mea si nu prea imi permite sa bat strazile in lung si-n lat
cum as fi preferat. Data trecuta cand am fost, in iunie, reprizele de ploaie
erau indeajuns de scurte sa imi permita sa ajung de la un punct turistic la
altul fara sa fiu ciuciulete, dar de data asta nu mai sunt asa de norocos.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrKaGnfi4c5Tzi_ilQwYhBL9ghR7wywx0ZFC3Hf-8lTunRQsW_PQA818KOI9A1BvvQRLs7t3YQ04I0ELAE9LbAH4aP6mEIgskZ-U-FzHqYWB1ED8aYCalDS3slMQ32aVDDKDeYY96QUiQ/s1600/elite-palace-stockholm-dream.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; text-align: justify;"><br /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Profit de timpul ramas (sau poate timpul profita de rabdarea
mea) ca sa fac o descriere a orasului si sa enumar locurile pe unde m-am mai
plimbat si impresiile despre ele.</div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrKaGnfi4c5Tzi_ilQwYhBL9ghR7wywx0ZFC3Hf-8lTunRQsW_PQA818KOI9A1BvvQRLs7t3YQ04I0ELAE9LbAH4aP6mEIgskZ-U-FzHqYWB1ED8aYCalDS3slMQ32aVDDKDeYY96QUiQ/s1600/elite-palace-stockholm-dream.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; text-align: justify;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrKaGnfi4c5Tzi_ilQwYhBL9ghR7wywx0ZFC3Hf-8lTunRQsW_PQA818KOI9A1BvvQRLs7t3YQ04I0ELAE9LbAH4aP6mEIgskZ-U-FzHqYWB1ED8aYCalDS3slMQ32aVDDKDeYY96QUiQ/s320/elite-palace-stockholm-dream.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
In primul rand, am ajuns marti seara, dupa un zbor de
aproape 3 ore de la Bucuresti, dupa ce dimineata ma trezisem la 4:30 si mai
facusem aproape 3 ore dinspre Mangalia, deci cheful meu de viata si dorinta mea
de a iesi si a explora orasul tindeau spre 0 (zero). Marea bucurie a primei
seri a fost plonjonul controlat in mijlocul patului si placuta constatare ca
salteaua era destul de moale cat sa nu-ti vina sa te mai ridici din pat vreo
cinci zile. Cu toate astea, nu mai mancasem de la pranz si foamea si-a spus
cuvantul, asa ca tot a trebuit sa ies din hotel si sa iau orasu-n piept, ca sa
zic asa…</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Stau la Elite Palace Hotel, in partea de nord-vest a zonei
turistice – un echivalent al Centrului Vechi bucurestean – si prima mea durere
a fost sa descopar drumul pana la metrou, pentru ca am constatat ca nu-mi era
chiar atat de foame si pentru ca oricum supermarketuri gasesti din plin prin
Stockholm, cam pana pe la orele 22:00. Cum a doua zi urma sa ma trezesc la 6
dimineata, ca pana la 7 sa incerc sa fiu la birou, imi stabilisem ca obiectiv
principal gasirea rutei optime pana la cea mai apropiata statie de metrou. Am avut
noroc, statia S:t Eriksplan e la doar 800m de hotel – o binevenita plimbare de
invingorare de dimineata. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Din exces de zel – sau de plictiseala – am vrut sa vad si
cat timp fac pana la statia de metrou Alvik, care se afla la vreo 200m distanta
de birou. Cele 4 statii de pe linia verde se parcurg in vreo 10 min. Nu stiu
sigur, dar cert este ca nu ai timp sa faci mai mult de 4 jocuri de nivel 2 la
Archery Master intre statiile astea – am incercat! Cred ca pana la urma mi-era
doar dor de metroul suedez. Stiu ca poate suna idiotic, dar metroul din
Stockholm e o adevarata opera de arta. Desi este doar al patrulea sistem de
metrou pe care l-am folosit, mi-e sincer greu sa cred ca pot sa gasesc un altul
pe masura. Am descoperit un element care-mi aducea aminte de echivalentul
bucurestean: sistemul bine pus la punct al retelei de metrou functioneaza
asemanator cu cel bucurestean, dar doar in sensul ca magistralele sunt
diferentiate dupa culori, altfel orice altceva nu poate suferi comparatie, ca
ne batem joc de munca suedezilor:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg67B23Yz1GNRlgPOgrvdGAAssl8aeLQHLQf7EDXW91h_A2pRfymiEMscPhx4i-aUdsKvAkeq15GGhyrKE1nF3w5gdIybv-fqwXyzKNkor-RDtQLS77b_d3hTtNsUScY_Vt3zFuOaLPTFM/s1600/8668121295_1c5680ee3c_d.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg67B23Yz1GNRlgPOgrvdGAAssl8aeLQHLQf7EDXW91h_A2pRfymiEMscPhx4i-aUdsKvAkeq15GGhyrKE1nF3w5gdIybv-fqwXyzKNkor-RDtQLS77b_d3hTtNsUScY_Vt3zFuOaLPTFM/s320/8668121295_1c5680ee3c_d.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXqHHNw58LmWC6iUKdR39gp2mTto5ShvC9wWJr23N13Z_zpSoNKZuAxugDnfzEgHvfdphizwnSLQN0IVonHgAXE6yQP8u-vqVC4ASMmKiYWOu1mmmrOZw5OGxNbGIvcoabSsuk1eDmGuw/s1600/stockholmmetro2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXqHHNw58LmWC6iUKdR39gp2mTto5ShvC9wWJr23N13Z_zpSoNKZuAxugDnfzEgHvfdphizwnSLQN0IVonHgAXE6yQP8u-vqVC4ASMmKiYWOu1mmmrOZw5OGxNbGIvcoabSsuk1eDmGuw/s320/stockholmmetro2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj23agXMT3ZHlgxXYqeMgxLNKKUfJdZ9_WtDYUIlG_asA_DrRGSjBi22WtbsCIf41QLmMoKLOuAxZvDyk4xMywHuXP3vsC6_PlE2JCVinzW6d8-Knsez3CBbaqyS649gExriKmoR6OmOEM/s1600/Scenes_From_Subway031.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj23agXMT3ZHlgxXYqeMgxLNKKUfJdZ9_WtDYUIlG_asA_DrRGSjBi22WtbsCIf41QLmMoKLOuAxZvDyk4xMywHuXP3vsC6_PlE2JCVinzW6d8-Knsez3CBbaqyS649gExriKmoR6OmOEM/s320/Scenes_From_Subway031.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am iesit de la metrou cu emotia redescoperirii unui loc
cunoscut, ca sa dau intr-o padurice pe care n-o mai vazusem, care dadea intr-o
strada pe care nu o cunosteam, ca sa descopar pe GPS ca eram de partea
nepotrivita a unui bulevard, fara vreo trecere de pietoni pe vreo cateva sute
de metri. Am gasit un loc de trecere, in cele din urma, si o poteca care ducea
in portul unde se afla sediul nostru, nu inainte de a admira (a se citi “a ma
uita oarecum naucit inspre”) un tip care urca cu greu pe scriuri un drum de
biciclisti. Multumit ca nu ne-am mutat sediul si ca nu s-a daramat cladirea –
ca altceva nu prea stiu, retrospectiv, ce ma asteptam sa gasesc – am purces la
a cumpara dintr-un supermarket foarte familiar o salata cu de toate (un fel de
saorma de-a salatilor: avocado, porumb, branza Cottage si creveti) si,
Halelujah!!, Delicatballs:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgU2SRxVNd-LYXvgJH6D0jdC3TDh2xAR-6USAOAW-uFMGe_AZqyo4138C96feSaRCBpmB8nBUY53yl527NfgwR0qsn6hjonb7LD1o64chZNTd1DMSwyJN4cUU9Qu9za_sQgdtmDMDJ29xM/s1600/chocolateballs122012_LargeWide.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgU2SRxVNd-LYXvgJH6D0jdC3TDh2xAR-6USAOAW-uFMGe_AZqyo4138C96feSaRCBpmB8nBUY53yl527NfgwR0qsn6hjonb7LD1o64chZNTd1DMSwyJN4cUU9Qu9za_sQgdtmDMDJ29xM/s320/chocolateballs122012_LargeWide.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Delicatballs sunt un desert creat dupa reteta PowerPuff
Girls: sugar, stuff (?!) and everythings nice + ciocolata, ca ciocolata nu e
nici sugar, nici stuff si nici nice. Dar sunt dovada gastronomica ca sunt un om
slab si desi aveam probleme cu stomacul nu m-am putut abtine sa nu-mi iau vreo
3 gogoloaie d-alea (chiar nu exista un termen stiintific care sa fie mai exact
de-atat) si sa mananc 2 pe nerasuflate in aceeasi seara. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
A doua zi am cam sarit peste micul dejun si-am aterizat la
munca pe la 8, pentru ca nu aveam cartela si nu voiam sa mai raman pe-afara
pentru ca da, am patit-o deja. Seara am iesit din nou prin oras, dar de data
asta am incercat sa o iau pe strazi neumblate inca, sa descopar locuri
nedescoperite inca. Cum-necum, tot inspre statia de metrou am pornit, dar de
data asta am inceput sa masor sherlockholmiceste strazile si cladirile si
stalpii si cati oameni ies pe strada si cat de repede merg masinile si cam la
ce distanta de trecerea de pietoni incep sa franeze cand vad un zabauc/o
zabauca cum trece pe rosu (cam 20m, ca oricum merg cu 30km/h cand se apropie
trecerile de pietoni) si cam cat de repede se intuneca si cam de cate ori pe
kilometru poti sa te indragostesti de vreo localnica (cam de 2 pana la 7 ori,
depinde cat de aglomerat e) si cam care-i treaba cu salonul ala de masaj
thailandez care-si expune atat de ostentativ lista de servicii oferite si
preturile ridicol de mici (incepand de la 150 kr pentru cel mai simplut masaj
pana spre vreo 500kr pentru ceva ce, dupa cantitatea de scris, parea sa fie la
categoria ‘servicii complete’). Asa am ajuns la parcul din jurul Observatorului
Astronomic din Stockholm – sau ceea ce obisnuia sa fie, ca spre sfarsitul sec
XIX aparent luminile orasului l-au facut impracticabil – unde m-am ferit de
ploaie sub niste copaci, alaturi de o pereche de porumbei amorezati, o tipa
care manca cu o pofta de-mi facea si mie pofta dintr-un sandvis si o tanti mai
in varsta decat parea la prima vedere, care era mai preocupata de smartphone-ul
ei decat de catelul din lesa care nu ajunge sa-si faca nevoile la copacul mult
dorit. Si mai era si o statuie cu un centaur. D-aia.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfQ3JROaAwWJGQsDC-eKB3i1XW9BgBGBG8DS_ORyhBnZG86S6YyBsFpbLs1poVQTnyYFqNupGsbnP1f45_4Z-Sx37OwXhrHvEbZRo6J6WtgrnrLw0R7_3yldpPB1p64GzSQbwoGwOnhO4/s1600/kvesv0546s.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfQ3JROaAwWJGQsDC-eKB3i1XW9BgBGBG8DS_ORyhBnZG86S6YyBsFpbLs1poVQTnyYFqNupGsbnP1f45_4Z-Sx37OwXhrHvEbZRo6J6WtgrnrLw0R7_3yldpPB1p64GzSQbwoGwOnhO4/s320/kvesv0546s.jpg" width="213" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ploaia nu mi-a dat pace pana l-am ajuns in centrul istoric,
la Palatul Tre Kronor (“Trei Coroane”), a carui denumire aparent s-ar trage de
la faptul ca, la un moment dat, acum niste sute de ani, Suedia, Norvegia si
Danemarca erau reunite sub acelasi monarh. Oricum, avand in vedere ca am
petrecut un weekend vizitand capitala si mi s-a spus din vreo trei surse
aceeasi poveste a cladirii, pot sa spun ca entuziasmul meu legat de palat
scazuse cam la fel ca sansele Stelei la calificarea in grupele Champions
League. Plus ca era trecut de ora inchiderii si oricum n-aveam ce sa mai fac,
nici daca tineam mortis.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dar asa am ajuns din nou in portul de unde se ia feribotul
Hop-On Hop-Off, ca sa descopar ca in oras zilele astea se petrece ceva festival
cultural, judecand dupa nume: <a href="http://kulturfestivalen.stockholm.se/">Stockholm Kulturfestival 2016</a>. In port era o
scena unde un nene zicea ceva in engleza pentru un mic grup de spectatori
plouati, iar alti cativa neni munceau la niste instrumente muzicale, ca sa
scoata ceva ce urechea mea lipsita de vocatie ar aprecia ca fiind jazz. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am descoperit mai departe ca festivalul nu se limita la
scena aia mititica din port si ca toata zona era, de fapt, blocata circulatiei
traficului – sic, Firea-i a dracu’ – si erau ridicate ici si colo diverse
corturi cu diverse scopuri. Am trecut pe langa un cort care servea ca atelier
de Dumnezeu stie ce iesea din maninile a catorva copii de vreo 5 ani. Iar mai
incolo am descoperit un cort care dadea spre o alta scena si care avea ca scop
oferirea de informatii. M-am introdus in fata la o fata zambitoare si
binevoitoare si, cu cea mai exersata privire de catelus plouat, lovit de masina
si doritor de atentie si iubire din partea primului trecator, am cerut un pliant
in limba engleza care sa-mi explice toata tarasenia care se intampla in jurul
meu. M-am izbit, insa, de regretul ca avea la dispozitie doar un ziar, pe ale
carui ultime doua pagini se mai gasea si programul evenimentelor festivalului. Am
uitat sa mentionez ca festivalul tine pana duminica, deci eram destul de curios
sa gasesc detalii cu ce se intampla in fiecare zi. Avand in vedere cat de
repede am tendinta sa ma plictisesc, aveam nevoie de alternative, in caz ca
descopeream ca un eveniment era mai lamentabil decat se preconiza. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am aflat, macar, ca la orele
10:00 trecute fix ale noptii, pe cerul din piata din fata Operei avea sa
se tina un spectacol acrobatic, iar seara trecuta era ultima seara cand se mai
tinea. Am dat o roata prin zona centrala pana cand ploaia m-a convins sa-mi
cumpar o sapca si sa ma duc frumusel la hotel, iar la orele 22:00 trecute bine
eram in piata si ma holbam, la fel ca vreo mie de oameni, la niste unii
imbracati in alb care aruncau cu fulgi in noi, in timp ce traversau piata. <span style="text-align: left;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC3-R_0m653ElMyzB9_d6IO0EapNoMazwf5ahr6Zcft6S4cehiU0ZVzarPagcjXYm08t0iQaaa3o-FIlX_H_gK0G1AYS-B2ppypSrpVh-iKTduA_vHTMLVf2Saf0_zCqffl37fRyW_IbE/s1600/14060438_10207853712712974_913927327_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC3-R_0m653ElMyzB9_d6IO0EapNoMazwf5ahr6Zcft6S4cehiU0ZVzarPagcjXYm08t0iQaaa3o-FIlX_H_gK0G1AYS-B2ppypSrpVh-iKTduA_vHTMLVf2Saf0_zCqffl37fRyW_IbE/s320/14060438_10207853712712974_913927327_o.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Tind
sa cred ca ape au strans toate penele de la toate gastele, ratele, curcile,
gainile, lebedele si alte pasari albe care si-au pierdut viata de-a lungul
ultimului an, pentru ca vreau sa spun ca dupa ce s-au saturat aia sa-si verse
desagile cu fulgi in noi, s-au pornit niste tunuri cu fulgi, asemanatoare cu
cele care au rolul de a intretine partia de la Predeal. Si nu au lucrat vreo 5
min si gata, ci vreun sfert de ora au muncit la imprastiat fulgi si pene, incat
se umpluse toata piata si apoi tot centrul de fulgi. Cand am ajuns la metrou,
fiecare avea pene pe el, de parca fusesem toti la o bataie cu perne la o
petrecere in pijamale. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsaYHW1YvnmpOycK8MBLkBX4HHYkzur19cKB4TuPNyNVPto5xwBxV2PyCjQLR0iaCKQRzSPan_LkGhxTTXv74Wl8wtAawsi2Wv5yuTBGEaQQ_PqO4HsoUHGLHibI7ETJsemajU1KOV5p0/s1600/14012883_10207853712792976_1507585959_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsaYHW1YvnmpOycK8MBLkBX4HHYkzur19cKB4TuPNyNVPto5xwBxV2PyCjQLR0iaCKQRzSPan_LkGhxTTXv74Wl8wtAawsi2Wv5yuTBGEaQQ_PqO4HsoUHGLHibI7ETJsemajU1KOV5p0/s320/14012883_10207853712792976_1507585959_o.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Inainte sa ajung la metrou, insa, am dat de o scena de unde
se auzea muzica electronica pe niste ritmuri care m-au facut atent, asa ca a
trebuit sa vad care-I treaba si pe-acolo. Ma asteptam sa vad tineret care sa se
miste care mai de care pe ritmurile techno care imi incalzeau mie urechile si pulsul.
Nu m-am inselat. M-am inselat doar la media de varsta, care batea spre vreo 15
ani.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLZtdzfHhxGbP5xtt_xoEGUAuJHpkyz2ao-secqknpdPrNlJtNKTsUkomIRw1r67EQ2rQ7024OHPLl8MWzjz8SkHThT13OKHAvRcUNk9cqHmEvxF1goktM-nV0mLT0gWfbJ24zoQzC_J8/s1600/9251cfc9-18a5-4a86-885e-5c9d9ebf51f1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLZtdzfHhxGbP5xtt_xoEGUAuJHpkyz2ao-secqknpdPrNlJtNKTsUkomIRw1r67EQ2rQ7024OHPLl8MWzjz8SkHThT13OKHAvRcUNk9cqHmEvxF1goktM-nV0mLT0gWfbJ24zoQzC_J8/s320/9251cfc9-18a5-4a86-885e-5c9d9ebf51f1.jpg" width="320" /></a></div>
Singurele reprezentante ale sexului frumos care puteau sa prezinte interes
pentru mine erau trei politiste blonde cu ochi albastri care puteau oricand sa
faca bani frumosi daca pozau in niste calendare la Sports Illustrated. Asa ca
am plecat agale acasa. Si iar am trecut pe langa sediul procedeelor thailandeze
de pe strada care duce spre hotel.<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Azi-dimineata am trecut iar pe-acolo si am inteles o data
pentru totdeauna ca acolo chiar e un salon de masaj, cand am vazut un batranel
care aparent lucra acolo si care se ridicase de pe ceva ce semana mai degraba
cu o targa decat cu o masa de masaj. Ma bate gandul sa incerc si eu, ca tot ma
doare omoplatul drept de vreo doua saptamani si nimeni nu se-ncumeta sa-mi faca
un masaj…</div>
</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-38365351980686249392014-12-07T19:21:00.001+02:002015-06-25T00:53:49.177+03:00K (partea I)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
Cat de trist trebuie sa fie sa traiesti singur o viata
intreaga! Cat de tragic trebuie sa fie, cand viata aceea nu se mai sfarseste!
Si cat de infernal trebuie sa fie, sa-ti traiesti acea viata fara sa stii de
ce... Acesta era K, un om de-o varsta cu timpul, pentru ca timpul devenise
sinonim cu el. Traia de mult prea mult timp ca sa mai poata tina minte, vazuse
omenirea disparand putin cate putin, vazuse ultimii oameni murind unul cate
unul, fusese martorul prabusirii civilizatiei, iar el continua sa traiasca. In
ciuda a toate cate se intamplasera, el continua sa traiasca. Nu mai imbatranise
de mult, dar ii era mult prea greu sa estimeze ce varsta avusese cand observase
prima oara ca trecuse ceva timp fara sa mai observe o schimbare fizica la el.
Uitase complet cum aratau ceilalti oameni. Uitase ce erau oamenii. Nu stia prea
bine nici macar ce era el, dar era destul de sigur ca nu era om. Arata ca un
om, traia ca un om, simtea ca un om, dar nu simtea ca e om. Nu manca. Nu
simtise niciodata pofta de mancare, in viata lui – si asta era ingrozitor de
mult timp. Singura lui ocupatie era sa traiasca. Si uneori sa doarma, dar nu
stia cand adormea, de obicei cadea epuizat si se trezea dupa cine stie cat timp
– oricum nu conta, ca oricum nu mai masura nimeni timpul. </div>
<div class="MsoNormal">
K credea sincer ca innebunise, ca cineva se joaca incontinuu
cu mintea sa si totul e doar un vis, un vis mult prea lung – dar oricum visele
se petrec mult mai repede decat trece timpul in viata reala, deci poate fusese
drogat de cineva si acum se chinuia sa se trezeasca sau poate era chiar in coma
si asta se intamplase cam in momentul in care incetase sa mai creasca. Alteori
cochetase cu ideea ca, de fapt, ceilalti oameni fusesera doar o plazmuire a
imaginatiei sale si ca el fusese dintotdeauna acolo, el era Unicul, stapanul a
tot si toate, el era Viata printre atata Moarte. Cu toate astea, nu-si putea
explica de ce nu mai exista nimeni si nimic inteligent ca si el in toata lumea.
Si stia foarte bine ca nu mai era nimeni, pentru ca strabatuse lumea in lung
si-n lat ani si ani de-a randul: munti si dealuri, fluvii si rauri, lacuri,
pasuni si campii intinse, deserturi de nisip sau de zapada, jungle, savane,
taiga – le cercetase pe toate, de mai multe ori, cautand iar si iar raspunsuri.
Raspunsul. Intrebarea era mereu aceeasi: de ce exista? Celelalte erau mai
degraba nedumeriri, cu ceva mai putina importanta pentru el:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>De ce numai el? Unde disparuse toata lumea?
Ce era el? Ce se intamplase? Ce mai era de facut? Ce avea el de facut? Etc.</div>
<div class="MsoNormal">
Era inuman sa fii om. Era inuman sa fii SINGURUL om de pe
toata planeta. Era iadul pe pamant sa fii singura vietate de pe tot intinsul
ei. Nu mai existau animale, erau doar plante, pe totul cuprinsul planetei. O
tacere mormantala cuprinsese toata planeta si el parea sa fie singurul care mai
deranjea aceasta tacere eterna. Cand si cand mai batea vantul si frunzele mai
fosneau, cand si cand se mai ridicau valurile si se spargeau de tarmuri, cand
si cand se mai dizlocau pietre sau bucati de gheata si incepeau alunecari de
teren sau avalanse, dar nimic din toate astea nu avea viata, totul era cauzat
de fizica si de legile ei neiertatoare. Era ca si cum natura amutise. </div>
<div class="MsoNormal">
Din cand in cand isi mai amintea sa vorbeasca. Inca mai
vorbea in gand, dar nu mai era convins ca acele cuvinte pe care le gandea el
acum chiar fusesera rostite si de altcineva, candva, demult, pe cand cuvintele
aveau rost. Acum gandurile nu il ajutau decat ca sa tina numarul copacilor care
mai crescusera in cine stie ce zona sau sa retina culorile pe care le mai avea
cine stie ce zona. K era si tot ceea ce mai ramasese din propriul lui nume.
Stia ca la inceput numele sau fusese mai lung, dar, la fel cum apa erodeaza
pietrele, timpul erodase numele sau, transformandu-i initiala in nume complet.
Era destul de sigur ca avea sa renunte complet la el peste cateva sute de ani –
cat o mai fi insemnand si alea. Ii era complet inutil, singura utilitate era
faptul ca ii conferea unicitatea printre tot nimicul din jur, ca se putea numi
singur ca sa se diferentieze de natura moarta ce-l inconjura, dar, pana la
urma, era si singurul ei observator, asa ca nu conta atat de mult daca pe el il
chema sau nu cumva, pentru ca oricum el avea sa ramana singura fiinta care
putea sa il strige pe nume. Singura fiinta, dar nu si singurul lucru...</div>
<div class="MsoNormal">
Exista, pe toata planeta, un singur lucru care rezistase
timpului, la fel ca el, si care putea sa vorbeasca despre sine, la fel ca el.
Din pacate pentru K, nu era si o fiinta umana, dar, din fericire, avea destula
inteligenta ca sa poata conversa cu el. Era un AI – o inteligenta artificiala
stocata intr-un computer care, spre beneficiul lui K, avea si un display pe
care ea lua si forma bidimensionala a unui batran pus pe sotii. K nu stia – sau
daca stiuse vreodata, uitase de multa vreme – cum functioneaza sau cine
programase acel computer, nu stia nici macar cum de continua sa functioneze,
dupa atata vreme in care restul urmelor civilizatiei erau aproape sterse cu
totul, dar il bucura ca mai exista cineva pe lumea aceea cu care mai putea
interactiona. Asta pentru ca AI-ul putea sa il auda si putea sa ii raspunda la
intrebari. Nu avea nume, dar K ii zicea mereu „Mosule” cand i se adresa si se
pare ca i se raspundea de fiecare data. Era, practic, un bloc de sticla care
iesea din pamant, in care plutea imaginea unui batranel hazliu, care avea mereu
ceva de zis despre ceva si care mereu lasa impresia ca stia mai multe decat
lasa sa se inteleaga. Asta pentru ca, in pofida numeroaselor staruinte ale lui
K, Mosul niciodata nu ii spusese clar cine era el si de ce continua sa
traiasca, nici de ce ceilalti oameni murisera si ce se intamplase cu animalele,
in general. Trecuse atata timp incat si la intrebarile pentru care avusese,
candva, raspuns, K avea acum numai nedumeriri. Intotdeauna cand ii punea o
intrebare directa legata de aceste subiecte, Mosul dadea un raspuns evaziv sau
raspundea cu o alta intrebare, ba chiar cateodata raspundea ca se saturase sa-l
asculte spunand aceleasi lucruri mereu si ca se duce sa se culce si pur si
simplu disparea de pe ecran. K nu intelegea cum de un om virtual putea fi atat
de pricinos, dar nici nu mai era sigur 100% care anume mai erau trairi pur
umane si care se reusise sa se transpuna in inteligentele artificiale.</div>
<div class="MsoNormal">
Desi era singura lui companie de pe intreaga suprafata a
planetei, K nu zabovea niciodata mai mult de cateva luni, poate un an-doi, in
preajma Mosului. Temperamentul Mosului si refuzul acestuia de a-i impartasi din
detaliile trecutului sau il deranjau pe K pana la punctul in care se certau si
el pur si simplu pleca in lume, disparand cu anii. In pofida tuturor
divergentelor dintre ei – pentru ca Mosul avea o personalitate complet umana,
avand aceleasi trairi pe care orice om le are, precum si trasaturi de caracter
definitorii – Mosul ramanea singura entitate cu care K mai putea interactiona,
asa ca, atunci cand credea iarasi ca daduse peste un indiciu al trecutului sau
se intorcea la campul in care se gasea blocul de sticla al Mosului si isi
expunea in totalitate teoriile sale. Cand si cand, Mosul ii mai divulga cate un
amanunt din trecutul indepartat, cand omenirea se afla inca departe de
sfarsitul al carui martor fusese K, explicandu-i cu lux de amanunte nimicuri,
cum ar fi procesul prin care cuptoarele cu microunde incalzeau mancarea sau cum
se umfla o roata de bicicleta. Aceste detalii, pe care K le stiuse candva,
demult, luau acum proportii apocaliptice si deveneau cauzele principale ale
sfarsitului civilizatiei si inceputului singuratatii lui. Mosul ii dadea apa la
moara, mai degraba amuzandu-se de nestiinta lui, dar nu ii confirma niciodata
supozitiile, ci il lasa sa debiteze teorii consipirationiste pana cand se
plictisea si incepea sa-i vorbeasca despre altceva. Din cand in cand Mosul ii
povestea despre cate un lucru pe care K si-l amintea ca il mai auzise o data si
atunci K se infuria si ii detalia el insusi acea descriere, ceea ce ducea doar
la un „Bravo!” scurt si sec al Mosului, un zambet scurt si cald, si discutia
sarea imediat la altceva, fara ca macar K sa afle de ce isi amintea acele
detalii si cand sau daca tot Mosul i le mai spusese. </div>
<div class="MsoNormal">
Obiceiul Mosului, pe care K nu il intelegea, era inclinatia
acestuia spre glume si spiritul profund optimist al acestuia. Desi K ii spunea
mereu ca sfarsitul lumii se implinise, Mosul ii reamintea mereu ca el inca mai
traia, asa ca nu era chiar un sfarsit, deci ceva trebuia sa il astepte si pe el
in viata asta pe care o ducea, trebuia doar sa mai rabde un pic si negresit
destinul sau avea sa ii se dezvaluie. Peste puterile de intelegere ale lui K,
Mosul ii reamintea de fiecare data ca viata exista ca sa fie traita, asa ca el,
K, trebuia sa faca ceva cu viata sa, chiar daca se parea ca nimic nu mai avea
nici un rost. In momentul in care K voia sa-i explice ca nu avea ce sa mai faca
cu viata lui si ca i se parea din ce in ce mai interesanta ideea de a afla ce
se afla dincolo, in moarte, Mosul imediat schimba radical tonul discutiei cu
cate vreo gluma pe care K nu o intelegea sau incepea sa faca pe mimul sau sa se
joace cu niste manusi, intocmai ca la un teatru de papusi. K era deodata cu
totul deconectat de la propriul sau discurs incat isi uita ideea si urmarea
partial captivat, partial nedumerit ceea ce se intampla in fata sa. Atunci cand
isi dadea seama ca Mosul folosise o noua stratagema de a-l impiedica sa-si
expuna o teorie, K se infuria peste masura, striga la el ceea ce considera el
ca erau niste blesteme si invariabil incerca sa arunce cu vreo piatra in fata
Mosului – piatra care invariabil sarea din structura de sticla fara ca macar sa
o zgarie, spre amuzamentul nedisimulat al locatarului ei. K continua sa-si
strige blestemele la adresa Mosului pana cand se satura iarasi de el, ii
intorcea spatele si pleca, promitandu-si – iar – ca nu avea sa se mai intoarca
niciodata la el, desi mereu se intorcea. Mosul ii mai striga cateva glume si ii
facea cu mana sau cu ochiul pana cand disparea in zare, spre disperarea lui K.</div>
<div class="MsoNormal">
Dar zilele in preajma Mosului erau zilele bune. Cand pleca,
K se izbea iarasi de realitatea sa, de timpul in care traia si de intrebarea
care il macina. Singuratatea ii era cea mai grea povara si i se parea ca era cu
fiecare zi mai greu de indurat. Cateodata avea chiar o dimensiune fizica si pur
si simplu K nu se mai putea ridica de pe jos si ramanea acolo, intins in iarba
sau in praf, si incerca sa dea cumva glas durerii si sa planga, dar cumva, ceva
se intamplase si nici macar asta nu-i mai iesea si atunci incepea doar sa urle
a frustrare cat il tineau puterile, pana cand ceda, epuizat, si se afunda in
somnul lui acela lung, care ii parea ca aduce a genul de hibernare din
povestirile Mosului. </div>
<div class="MsoNormal">
Dupa un asemenea episod de hibernare, K s-a trezit ca
priveste in ochi un alt om – o femeie. Pentru moment a crezut ca visa, pentru
ca asta i se intampla mult prea rar, o data la cateva milenii, dar apoi si-a
dat seama ca totul era cat se poate de real. Femeia avea alaturi un copil si
amandoi se uitau uluiti la K, la fel cum si el se uita uluit la amandoi. A
trecut mult timp pana sa incerce sa vorbeasca unul cu altul si abia dupa mai
multe fortari K si-a dat seama ca cei doi vorbeau o limba derivata din
franceza. Spre propria sa nedumerire, K stia sa vorbeasca franceza destul de
bine, desi nu-si aducea aminte sa o fi invatat vreodata, daramite sa o fi si
folosit. </div>
<div class="MsoNormal">
Apoi K si-a dat seama ca nu recunoaste locul unde se afla. Batuse
Pamantul in lung si-n lat, urcase cele mai inalte varfuri si coborase in cele
mai adanci vai, cercetase fiecare coltisor din fiecare pestera de pe fiecare
continent, dar locul in care se afla nu il mai vazuse niciodata. Era ceva cu
totul nou pentru el, in existenta lui multimilenara, si brusc se simtea neputincios,
pentru ca era convins ca stia totul despre lumea lui. Totul, mai putin
trecutul, evident. </div>
<div class="MsoNormal">
Intrebarile au curs ca un torent si cu fiecare raspuns
golurile din mintea sa se mai umpleau, dar nici acesti straini nu cunosteau
intru totul istoria Pamantului. A aflat, totusi, ca se afla intr-o nava
spatiala – un soi de masinarie care te putea transporta pana in spatiu, printre
stele. Nu era totusi in spatiu, ci era destul de aproape de locul unde cazuse
epuizat, pentru ca oamenii aceia coborasera la sol in cautarea unor raspunsuri,
atunci cand l-au descoperit. I-au spus ca i-a salvat in mod miraculos de la o
moarte sigura, in momentul in care un copac lovit de fulger era sa se
prabuseasca peste ei. Fulgerul il lovise si pe K si ei erau siguri ca murise,
dar, spre marea lor mirare, nu facuse decat sa-i induca un soi de somn prelung,
in care ramasese 23 de zile. Nu intelesesera ce e cu el si cum de putea sa
traiasca in continuare decat pana cand au observat metalul din el. K nu a
inteles despre ce metal e vorba, asa ca i-au aratat. L-au rugat sa-si scoata
manusa de pe mana stanga si in momentul acela K a suferit un al doilea soc:
carnea i se curatase de pe palma si degete, lasand sa se vada un mecanism
complicat, cu arcuri, sarme si bucati de metal care tineau locul oaselor si
tendoanelor. K nu intelegea. Nu voia sa inteleaga. Nu voia sa creada. Cuprins de
deznadejde si de frica, K a inceput sa tipe si le-a strigat ca era vina lor, ca
ei il schimbasera, ca ei ii facusera asta si i-a amenintat sa il faca la loc. A
incercat disperat sa iasa afara, dar nu stia pe unde e iesirea, asa ca a mai
alergat in cerc o perioada, pana cand s-a asezat intr-un colt, si,
cuibarindu-se langa un perete, a inceput sa planga tinandu-si fata in palma de
metal. Stergandu-si lacrimile cu mana dreapta, se uita cand la mana stanga de
metal, cand la mana dreapta acoperita de lacrimi si nu stia care il uimea mai
tare. Si nu stia care era mana lui adevaratata: metal sau carne?!</div>
<div class="MsoNormal">
L-au lasat sa-si revina. Nu i-au mai spus nimic pana cand nu
s-a oprit din plans si din strigatele de disperare, apoi, cand a tacut si nici
nu a mai scos vreun cuvant, au continuat sa-i povesteasca despre ei. I-au spus
ca erau ultimii oameni in viata, ei si cativa oameni care mai orbitau in
continuare in jurul planetei. Oamenii parasisera planeta cu mult timp in urma,
pentru ca ceva ii fortase sa plece, dar, din cauza lipsurilor tehnologice si
resurselor, nu putusera sa plece mai departe si sa incerce colonizarea vreunei
alte planete. Salvarea lor din spatiu le devenise inchisoare, pentru ca erau
nevoiti se traiasca acolo, incapabili sa se intoarca pe Pamant sau sa plece mai
departe. Erau, intr-un fel, aceiasi oameni care plecasera cu mult timp in urma,
pentru ca se schimbasera foarte putin. Ii explicara, in linii mari, de ce erau
incapabili sa faca copii in spatiu pe cale naturala si ce era aia o clona. Petrecura
o perioada peste asteptarile lor de lunga explicandu-i cum era ‚calea naturala’
si ce insemna, exact, nasterea – notiune pur abstracta pentru el, avand in
vedere ca el masura lucrurile doar in lucruri existente si lucruri trecute. Abia
in momentul in care o alta femeie, identica primei, se ivi in fata lui K, putu
acesta pricepe cu adevarat ce era o clona. </div>
<div class="MsoNormal">
Istoria lor era lunga si tragica, dar si plina de goluri. Parasisera
Pamantul din nevoie si acum din nevoie incercau sa se intoarca. Fusesera alungati
de ceva de pe Pamanat – nu stiau sigur ce, datele se pierdusera de-a lungul
timpului, o data cu deteriorarea navei – dar i se spunea simplu Monstrul si
stiau ca era responsabil pentru intreaga disparitie a omenirii. Nu intelegeau
de ce planeta devenise pustie si de ce mai existau doar plantele pe ea, dar
erau siguri ca in momentul plecarii inca mai existau animale. De sus, din
spatiu, nu mai puteau sa vada mare lucru, pentru ca satelitii lor, rand pe
rand, fusesera distrusi de ploile de meteoriti sau pur si simplu gravitatia ii
prinsese in ghearele ei si cazusera inapoi pe Pamant. Din memoriile stramosilor
lor, stiau ca Monstrul ii facuse sa plece si tot din cauza lui nu se putusera
intoarce. Ori de cate ori incercasera asta, cei care coborasera inapoi pe
planeta murisera, disparusera cu totul si nici o urma de-a lor nu ramasese in
urma. De aceea renuntasera sa mai faca acest lucru de vreo zece mii de ani, dar
acum erau nevoiti sa incerce sa se intoarca acasa si sa gaseasca o modalitate
sa invinga Monstrul si sa-si recucereasca planeta, pentru ca masinile lor de
clonare se stricasera si, de aceea, ei erau ultimii oameni. Ori gaseau o
modalitate sa revina pe Pamant, ori rasa umana se pierdea o data cu ei. </div>
<div class="MsoNormal">
K asculta intreaga poveste a Pamantului, toate acele
evenimente care s-au intamplat in timpul vietii lui si la care el a luat parte
fara sa stie, si se decise sa se intoarca la singura sursa de informatie de pe
planeta: Mosul lui cel pus pe sotii. Oamenii nu intelesesera despre ce e vorba
cand le povesti ca s-ar putea sa mai fie cineva care sa le ofere niste
raspunsuri, asa ca se hotari sa ia pe cativa dintre ei si sa se duca sa stea de
vorba cu Mosul. </div>
<div class="MsoNormal">
Mosul statea in mijlocul unei campii intinse, in ceea ce
oamenii ii spusera ca fusese odata Europa, dar aceasta notiune era necunoscuta
si nefolositoare lui. Nici notiunea de Germania nu ii starnea vreun pic de
interes, asa ca oamenii nu mai insistara cu notiunile geografice, care in mod
cert nu insemnau prea mult pentru K. Acesta masura distantele in functie de
rauri si munti si marile in functie de zilele cat dura traversarea lor. Pe drum
spre Mos, K le spuse ca traversase de nenumarate ori toate intinderile de apa,
de la rasarit la apus si de la miazanoapte la miazazi si de fiecare data o
facuse in plute sau chiar inot. Inotul era cel mai putin placut, pentru ca dura
foarte mult si era acelasi peisaj de care se plictisea dupa cateva saptamani. </div>
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Ajunsera la blocul de sticla al Mosului cand se lasa
seara, iar acesta ii intampina in liniste pe toti. Voiosia si glumele care ii
erau specifice lasara locul unei seriozitati care il nedumeri pe K. Nu numai ca
Mosul nu era uimit de ce avea in fata, dar parea ca se si astepta la asta. Se asezara
in cerc in jurul lui, ca in jurul focului, iar Mosul, fara sa astepte ca cineva
sa vorbeasca, ii ruga pe toti sa asculte istoria Pamantului pe care l-au lasat
in spate, iar pe K sa afle misterul vietii sale. Pe oricare incerca sa-i
adreseze o intrebare sau sa scoata macar un cuvant, il facea sa taca imediat,
cu un gest care ii convingea destul de repede. Atunci cand toata lumea tacu,
asteptand cu nerabdare povestea lui, Mosul incepu: [...]</span></div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-4142706064972847302013-11-30T16:24:00.001+02:002013-11-30T16:24:18.930+02:00A face in the crowd<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Fake a
smile. Fake a „Thank you very much”. Fake an „I’m glad to see you, too”. Fake a
tone of voice like you really mean it. Fake a reaction of surprise, joy,
happiness, curiosity, support, hope. Fake a good empathy to the guy who’s in
pain. Fake an offer for a shoulder to cry on. Fake regret upon refusal. Fake a
promise to be there when needed. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">But fake it
good.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Nobody
wants to know who you are, what you think, what you dream of. Keep your mouth
shut and blend in. Be who you were told to be. Think what you’re thought to
think. Dream what you are allowed to dream. Keep your aspiration in control and
your dreams tamed. You are not the ruler of this world. You are not on top of
the world. You do not make the call. You do not get to have an opinion. Blend
in and lay low.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfe1P72ub357gs5rCpzaYHNGmWVzKOFFuNx1sEbtWY7SipHxPsp-GCRZ89vVkoWGBFwiEt1HsidlZKRGxFrZYqSgiJZt8HuZslTF9IW-ZoVCcM7T8NjB5QBQK7K_jl4BOakjQcjN3TUYE/s1600/A_Face_in_the_Crowd_2-1242084801.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfe1P72ub357gs5rCpzaYHNGmWVzKOFFuNx1sEbtWY7SipHxPsp-GCRZ89vVkoWGBFwiEt1HsidlZKRGxFrZYqSgiJZt8HuZslTF9IW-ZoVCcM7T8NjB5QBQK7K_jl4BOakjQcjN3TUYE/s320/A_Face_in_the_Crowd_2-1242084801.JPG" width="320" /></a><span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Nobody wants
to know how much it hurts. Nobody is interested in your pain. Nobody cares more
than in just that one second when they see you down on the ground, miserable,
in your indescribable agony. Scream and no one will listen. They look at you
and nod, then stand up and walk away. They need to know someone’s in pain. It makes
them feel better, when somebody else is suffering a worse fate than theirs. Nobody
wants to see you get better, though. You need to be right there, beneath them,
for their personal reassurance that things can always be worse than what they
are.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">And they
also prove to be.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">So keep
your mouth shut and just go with it. Take a job with decent money. Get married
with an average person. Have two average kids, with average faces and average
intelligence, hooking up with other average kids of their own age, to dream
average dreams that require average determination and average passion. Take vacations
to average places, staying in average hotels run by average managers who
believe the serving of breakfast is a privilege in itself. Get average friends
with average spouses, who only dream of the next average trip they will take or
the next piece of furniture they want to change. Talk about average topics of
general interest and have average opinions shared by everyone. Have an average
life of average length, filled with average events of average importance. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Because face
it! You <i style="mso-bidi-font-style: normal;">are </i>just a face in the crowd.
Your voice will <i style="mso-bidi-font-style: normal;">not </i>be heard when you
shout loud. Because you don’t get to have a voice of your own. Wise and old as
you think you are, you still cannot rely only on yourself. You are not the only
one making the decisions in your life. You don’t get to say a powerful YES or
NO, your answer is always MAYBE. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maybe </i>you
will have the time to do that, to go there, to meet that. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maybe </i>you will have enough money to buy that, to meet that there,
to cover your expenses and save something for yourself. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maybe </i>you will go, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">maybe </i>you
will try, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">maybe </i>you will do. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maybe </i>you get to time to live for
yourself some time. And, if you are lucky, you get to change MAYBE into MIGHT. But
that <i style="mso-bidi-font-style: normal;">might<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i>not happen at all.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Because you
are scared of stepping out of the crowd. Because the world is big and you need
to find your own little place to fit in. And big and scary as it is, you don’t
want to run away from the world. So you give up. You give up dreaming. You give
up hope. You give up love. You let go of yourself, telling yourself it wasn’t
meant to be, the world is too big for this kind of aspiration. So you lay low. You
step into the crowd and dance the crazy dance of sanity: scream what they
scream, want what they want, hope what they hope, dream what they dream. Average
makes it normal. Average makes you one of them. You need to be one of them.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Now take a
second to think back to the time when you had dreams. Close your eyes and
re-live it. Remember what you use to dream of. Remember the tingling in your
fingers when you aspired for something, for greatness. Remember the heartbeat
when you got a new idea, a breakthrough capable of changing the lives of many,
possibly the entire world. Remember the butterflies in your stomach when you
realized you can do something good, a selfless deed that would benefit everyone
and would make your parents proud. Remember the passion. Remember the
determination. Remember the stubbornness you had when facing the issues that
could interfere. Remember the satisfaction when you solved those problems and
the power it gave you to face even tougher things. Remember the joy. Remember the
thrill. Remember the flow of life through your veins when dreams became
reality. Remember happiness.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">Now open
your eyes. Is this who you want to be?</span></div>
</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-24929869218452329592013-02-23T01:55:00.001+02:002013-02-23T02:06:43.040+02:00Fizica romantica si iubirea cuantica<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMDpsBoxT8bHMwfxd_Vwp21VOgYshtdAbuuLntfyo536Oj3bOlReQbusdb94rSpuca48eqAGYx4-5ozscE8kpk6CTPnATnOr37jMOtZuyBo0UMT1_M50iSnIpPlDaN1okdqjivjN4whm0/s1600/Schrodinger__s_cat_by_chubas7.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMDpsBoxT8bHMwfxd_Vwp21VOgYshtdAbuuLntfyo536Oj3bOlReQbusdb94rSpuca48eqAGYx4-5ozscE8kpk6CTPnATnOr37jMOtZuyBo0UMT1_M50iSnIpPlDaN1okdqjivjN4whm0/s320/Schrodinger__s_cat_by_chubas7.jpg" width="320" /></a></div>
Cine a spus ca fizica cuantica nu poate fi si romantica - sincer, ma indoiesc sa fi alaturat cineva expresiile "fizica cuantica" si "romantism", dar fa-mi pe plac si citeste inainte - nu a auzit, probabil de pisica lui Schrödinger. Aceasta pisica fenomenala, desi pur teoretica, a naucit mintile multor oameni de-a lungul timpului. Eu, trebuie sa recunosc, am scapat de chinurile astea, pentru ca am luat lucrurile de bune dupa cum le-au zis altii, pe sistemul nu ma bag in ce nu-mi fierbe oala.<br />
Sunt multi, mai ales in tagma mea, care stiu despre ce vorbesc. Pentru cei care nu, ii poftesc sa se dumireasca pe parcurs. Nu o sa stau sa prezint acest paradox felin, ci o sa-mi expun direct metafora. Se face ca sunt momente in viata - unul sau mai multe sau nici unul, in functie de soarta - in care crezi ca ti-ai gasit jumatatea. Da, acea jumatate, care te completeaza/energizeaza/stupefiaza/enerveaza sau multi alti -eaza ea, pe tine, te... Si se face ca, deodata, te simti blocat in alta lume, o lume a ta si care ai vrea sa fie a voastra. Dar atunci, la inceput, inainte de acel Big Bang care este o sincera declaratie de dragoste, acea lume e a ta. Esti tu, acolo, cu toate presupunerile tale, toate sperantele si fricile, toate posibilele scene (mai mult sau mai putin, in functie de preferinta) romantice in care va visezi, cu toate declaratiile nespuse ce stau in tine sa explodeze. Esti ca un butoi de pulbere care asteapta putin cate putin sa explodeze. Si ai mici scantei alandala, care la inceput te deranjeaza, apoi te domina, ca in final sa te determine sa-ti reversi acea energie nestavilita in cele mai puternice arme de distrugere psihica in masa: cuvintele.<br />
Si le spui. Pe toate. Cap-coada, cate sunt, cate gasesti, cate poti...<br />
Si-atunci tu, in lumea ta cea ermetica in care ti-ai cladit piedestale si vise si sperante despre cum o sa fie si cum o sa fiti, intervine neprevazutul. Atunci, in acele clipe ce par ore ce par zile ce par ani, iti dai seama ca ai riscat totul pe o carte si mori putin cate putin de frica. Sau de emotie. Sau cred ca e tot aia. Dar, in acelasi timp, esti mai viu decat ai fost vreodata. Poti sa muti muntii din loc. Cu o mana. Si-atunci, in acele clipe cand te uiti in ochii potentialei tale jumatati, esti in acelasi timp mort si-ngropat si cel mai viu si mai enerergic si om de pe Pamant. Esti alb si negru. Esti DA si NU. Esti un mic paradox de stari emotionale<br />
Si-aici, in contemplatia ta felina, privesti cu speranta si deznadejdea ca jumatatea ta sa te scoata din lumea ta si sa-ti spuna si tie ce esti. Sau, cum zicea Nichita Stanescu, <i>Naste-ma</i>...<br />
<br /></div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-89412687036863738682012-12-03T07:26:00.002+02:002012-12-03T07:26:50.065+02:00Viata e scurta, gustul e lung...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhint3bD4PvGBgfXyLMkStM9J_x0lJSTcyovFWG6mijJbkbqPzP2Wt0aS2iasWl9iRYMB13AlRqGByEUoLJkQfXt7S42KosoTfLv1hS38DE4g23wJ6CP7CxFfE3wfPLp7cJVClsbUYsvgk/s1600/Learn-to-manage-your-time-online-300x300.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhint3bD4PvGBgfXyLMkStM9J_x0lJSTcyovFWG6mijJbkbqPzP2Wt0aS2iasWl9iRYMB13AlRqGByEUoLJkQfXt7S42KosoTfLv1hS38DE4g23wJ6CP7CxFfE3wfPLp7cJVClsbUYsvgk/s1600/Learn-to-manage-your-time-online-300x300.jpg" /></a>Telefonul suna la ora asteptata, iar pe display scrie "Fiinta stresanta nr. 1", deci e cel mai bun prieten. In momentele astea, nu vrea sa stiu de nimeni si nimic si cu cat izolez orice amintire, cu atat parca imi vine mai usor. Fiinta stresanta nr. 1 mi-a adus aminte, pentru a zecea ora numai in ziua asta, ca la noapte e un super-mega-party la care e musai sa particip, ca parte a tratamentului inventat de el la problema mea psihica si emotionala. In fapt, e doar o criza sentimentala peste care incerc sa trec, dar trebuie sa trec prin toate etapele ca sa pot la sfarsit sa ma impac cu gandul si sa pot merge mai departe. Eu inteleg asta; cei din jurul meu nu.</div>
<div style="text-align: justify;">
La fel de insistent ca sughitul, fiinta stresanta nr. 1 apare la usa mea la ora 10 noaptea si ma trage afara din casa si ma pune sa ma imbrac pe drum, ca sa fie sigur ca vin cu el la petrecere. Noroc ca are masina si nu trebuie sa-mi afisez fizicul subdezvoltat si altora.</div>
<div style="text-align: justify;">
Si iata-ne ajunsi. <i>Hai, Razvan! Asa cum am exersat! Un zambet fals, o confirmare muta din cap ca totul e OK si lumea te lasa in pace. In fond, cine vrea sa stie prin ce treci tu, cand fiecare are deja problemele lui si nu mai vrea sa fie incarcat si cu povara milei altuia? </i>Salut gazda, ii dau mana si trec mai departe. Gazda si-a inchiriat un intreg club pentru o petrecere a carei tema ma depaseste. Sincer, nu stiu si nici nu ma intereseaza cine, cum si ce sarbatoreste. I-am promis fiintei stresante nr. 1, pe numele de scena Gabi, ca o sa vin cu el la primul eveniment la care vrea el, daca imi facea placerea de a ma lasa sa plec de la ultimul, in momentul in care dadusem nas in nas cu <i>ea. </i>Dar sa nu intru in detalii pe care nu vreau sa mi le amintesc inca...</div>
<div style="text-align: justify;">
Si timpul trece si bautura curge, mai ales in paharul lui Gabi, care are un chef nebun de viata si care mai trece pe la mine pe la bar numai ca sa faca un refill la paharul de cocktail. Si asta din ce in ce mai des in ultimul timp, semn ca totul merge bine si ca in curand ori va uita cu totul de mine, ori va incepe sa povesteasca tuturor, de la femeia de serviciu pana la invitatul special, toata drama mea sentimentala si cum el, suflet de vioara, incearca din rasputeri sa ma ajute sa imi revin.Oricat de mult i-as fi recunoscator pentru efortul depus, domnul Ghita-contra de-aici nu vrea sa inteleaga ca am nevoie de niste timp liber, sa-mi pun gandurile in ordine si sa o iau de la capat. In fond, 5 ani de zile sunt 5 ani de amintiri...</div>
<div style="text-align: justify;">
Cer inca o bere. Virgil deja imi stie comanda si e nevoie doar sa ridic un deget, literalmente, si sticla isi face aparitia in fata mea atat de rece si tentanta incat dau pe gat jumatate din prima. Nu, nu imi fac probleme. Atatea veri petrecute in Vama - ultimele 5, mai exact - mi-au dat un fel de imunitate la alcool si sunt inca destul de departe de limita la care nu mai pot sa rostesc consoane.</div>
<div style="text-align: justify;">
Gabi fuse, fuse si se duse! Asa cum ma asteptam, s-a pierdut prin multime si danseaza cu cineva la orizontala sau rasteste la un closet de veceu. Ma uit stanga-dreapta, sa ma asigur ca nu e nici un cunoscut care sa ma vada unde merg, si plec sageata spre toaleta. Dar m-am invatat minte! Nu mai intru in baia barbatilor, pentru ca Gabi m-ar gasi prea usor si atunci ar fi cam imposibil sa-i spun ca da, am gasit o tipa si am avut parte de ceva actiune in noaptea asta. Pur si simplu nu esti credibil, cand stai pe buda cu capul intre maini, ca doar ce-ai inscris. Pana si Gabi s-a prins de asta. Asa ca ma duc in toaleta fetelor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pandesc un moment in care nu pare sa fie nimeni la toaleta si intru. Toaleta femeilor, acest univers necunoscut care a fascinat mintile masculine generatie de generatie, are atuul ca duce lipsa de pisoare, iar closetele sunt toate dispuse cu o usa, asa ca nu se poate vedea nimic. Intamplator, acest club foarte fancy are si usi izolante, asa ca orice nevoie naturala pe care si-o satisfac ocupantele acolo, ramane acolo in cel mai mic detaliu. Mai mult, zona cu chiuvete si oglinzi e oarecum separata de zona cu toalete, asa ca ma asez in coltul cel mai indepartat al zonei cu chiuvete, imi pun castile pe urechi, dau drumul la muzica preferata si imi scot caietul de notite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Intra cineva. Nu ridic privirea din caiet si ma fac ca nu aud ce ma intreaba. Mai intreaba ceva, de data asta vad cu coada ochiului ca gesticuleaza ceva. Ma prefac ca de data asta am auzit si imi dau castile de la urechi. Ii explic in cuvinte putine ca prietena mea e la toaleta si m-a rugat s-o astept aici pana iese. Zice ceva neinteligibil dupa ce imi pun castile la urechi inapoi si ma lasa in pace. Asa fac vreo 10 tipe la rand. Pana la urma, saturat peste poate, rup o foaie din caiet, scriu pe ea "O ASTEPT PE IUBITA MEA" si mi-o lipesc in dreptul capului. Ma gandesc daca cumva o sa cheme careva paza, pana la urma. Dar nu. Fiecare fata e tot mai intelegatoare, cu fiecare noua data cand ma vede, probabil de la elixirul alcoolic al pasiunii, care aprinde in fiecare un soi de sentimentalism sau fatalism. Incearca sa ma faca sa inteleg ca nu e nimeni, ca toate cabinele sunt goale si ca fata sigur mi-a tras clapa si a fugit.</div>
<div style="text-align: justify;">
Una asa, a doua asa, pana la urma ma gandesc sa inventez altceva, mai impresionant si ceva mai dureros, ca sa le inchida gura:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Vin aici in fiecare vineri seara, de 5 ani de zile. <i>Ce naiba e in capul meu?! </i>Intrase intr-una din cabinele astea. <i>Asa! Stiu cum s-o coc!</i> A spus ca se intoarce. Mi-a PROMIS ca se intoarce... <i>Si pentru rezultate maxime, cireasa de pe tort: </i>A luat o supradoza si nu a mai iesit. Acum o astept... A promis...! O sa se intoarca la mine! Stiu ca o sa se intoarca...!</div>
<div style="text-align: justify;">
E nevoie sa spun asta doar de trei ori, de data asta. Nimeni nu ma mai ameninta cu nici o paza, trebuie doar ca, din cand in cand, sa ridic o privire indurerata si plina de speranta catre peretele din fata mea. Nici un contact vizual cu nimeni, nimic. Pot sa stau linistit sa-mi vad de treaba. Si incep sa scriu. Scrisul ma face sa ma simt bine, nu stiu de ce.</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Doare. Inca doare. M-as fi asteptat ca dupa doua luni totul sa fie mai bine, sa pot sa-mi revin si sa o iau de la capat,dar doare la fel de tare. Acum doare parca chiar mai tare, pentru ca reiau orice discutie am avut-o si o judec din prisma a ce am aflat la urma. Si doare. A trecut un an de-acum si tot doare...</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Am inteles ca iti trebuie pana la jumatate din durata relatiei ca sa iti revii complet, altii spun ca minim un sfert, iar altii, ca mine, spun ca nu exista o ecuatie matematica pentru sentimente. Si pe buna dreptate: fiecare simte in felul lui si pe fiecare il doare in...</i></div>
<div style="text-align: justify;">
Intra cineva. O las in pace, ma lasa in pace.</div>
<div style="text-align: justify;">
...<i>felul lui. Nu poti cere nimanui sa simta dupa un tipar, la fel cum n-ai de unde sa stii cat de mult iubesti sau cat de mult suferi. Lucrurile astea sunt complet subiective si nu pot fi contorizate. Nici nu are rost sa incerci sa explici suferinta sau dragostea. Culmea, ca sa-i explici cumva cat de tare te doare, trebuie sa te raportezi la o durere cunoscuta de toti, de genul ca ti-a murit catelul, si sa multiplici durerea asta de cate ori crezi ca e nevoie. Dar pana si asta...</i></div>
<div style="text-align: justify;">
Intra alta. Respectiva se uita la mine, tuguie buzele a simpatie si mila, imi trimite un sarut si pleaca mai departe.</div>
<div style="text-align: justify;">
...<i>nu poate fi contorizat, ca doar fiecare tine la animalele de companie intr-o mai mica sau mai mare masura, fiind mai mult sau mai putin apropiat. </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Gabi, insa, nu vrea sa inteleaga deloc. Dar la el e o cutuma veche, pentru ca el nu a fost ranit niciodata in dragoste. El intotdeauna a ranit, daca a fost cazul, sau nu a ranit deloc, pentru ca nici respectiva nu era prea interesata. Saracul! Daca imi dau seama acum, nici macar nu a iubit vreodata cu adevarat! Si el este cel care... </i></div>
<div style="text-align: justify;">
Intra altcineva. Ridic capul de data asta, nu stiu de ce. Nu o cunosc. Ma ascund in spatele hartiei-paravan care mi-a eliminat rand pe rand toate curioasele. Ma pregatesc sa incep istorisirea mea patetica, dar ea nu imi pune nici o intrebare. In schimb, se aseaza pe podea, langa mine si isi scoate o tigara pe care o aprinde fara sa se uite la mine. De fapt, dupa ce s-a asezat jos, nu se uita deloc la mine, e atenta la tigara si la formele ciudate pe care fumul le ia cand il expira. Ma uit eu la ea si atunci se uita si ea la mine, parca mirata de reactia mea. Dau sa-i spun ceva, dar imi dau seama de ridicolul situatiei si al oricarei intrebari i-as pune, ea fiind mult mai indreptatita sa ma intrebe orice, avand in vedere ca este toaleta alor ei. <i>Ce s-o intreb? Ce cauta aici?! Orice ar fi, e mai indreptatita ca mine sa stea pe jos in baia femeilor decat as fi eu. Sa-i zic ca ma deranjeaza ca s-a asezat langa mine?! Ar fi ridicol si neadecvat, in situatia de fata. </i>Asa ca sfarsesc prin a deschide gura, fara sa scot nimic. Pana la urma, ma salveaza chiar ea:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Hei, ce faci aici?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Astept pe cineva...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Da, da, da... Am auzit povestea cu sinucigasa de acum 5 ani, dar aici ai o buba...(<i>Stiam eu ca nu trebuia sa raman la chiuvete. Trebuia sa stau intr-o cabina. Dar acolo e lumina difuza si miroase dubios si...) </i>Vezi tu, acum 5 ani aici nu era nici un club. De fapt, nu era nici o cladire. Asa ca nu-mi mai servi aceleasi gogosi si zi-mi ce cauti la femei in baie, pe podea.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pai...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Sa stii ca nu esti prea atragator asa. Daca asta era reteta ta de agatat..., si stramba din nas a sictir.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Nu, voiam doar sa fiu lasat in pace. Fug de un prieten...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Aaa! In sfarsit, adevarul! El e <i>acel </i>Gabi? si se uita chioras la mine in caiet.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Hei, asta e ceva intim! Nu-i frumos sa arunci cu ochiul in caietele altora!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Nici sa te ascunzi in baia femeilor nu e, dar eu nu-ti reprosasem nimic.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Bine, lasa, o sa plec! si dau sa ma ridic, dar ea ma trage de maneca inapoi jos si spune:</div>
<div style="text-align: justify;">
-E, hai! Sa nu dramatizam! Stai acolo si povesteste!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce sa...?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce crezi...? Motivul pentru care ratezi cel mai minunat si mai grandios ubber-mega-extra-party din lume!</div>
<div style="text-align: justify;">
Asta imi smulge un zambet si, pentru un motiv neinteles, imi dezgheata limba:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Gabi, <i>acel </i>Gabi, incearca din rasputeri sa ma faca sa ma trec peste 'cel mai mare dezastru emotional pe care l-a vazut in viata sa' - ca sa il citez. Si probabil are dreptate, avand in vedere ca...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce egoist esti! Ce te face sa crezi ca pe tine te doare mai rau decat pe altii?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pai nu cred asta. Chiar asta scrisesem mai sus, dar se pare ca n-ai avut timp sa tragi cu ochiul prea mult...</div>
<div style="text-align: justify;">
...si pana sa apuc sa termin de zis, imi trage caietul de pe genunchi si se apuca sa citeasca.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Un an, huh?</div>
<div style="text-align: justify;">
-...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Si cine este aceasta divina si mirobolanta persoana care ti-a distrus din temelii toate sperantele si micile bucurii ale vietii? Cum o cheama pe cea care te retine intr-o vineri seara pe podeaua unei toalete?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ana. "Ce nume simplu...!"</div>
<div style="text-align: justify;">
-Da, da, da! Stiu melodia, si mai trage o data din tigara, dar nu ma coafeaza. Si cat timp ati fost impreuna?</div>
<div style="text-align: justify;">
-5 ani. <i>5 ani, 3 luni si 23 de zile, dar nu ar trebui sa spun chiar tot...</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>-</i>Pff...! E ceva! Si cum de v-ati despartit? Ce-a facut?</div>
<div style="text-align: justify;">
Tac. Ridic privirea catre ea din nou si nu inteleg de ce ma priveste ca si cum ar fi intrebat cat sunt cartofii in piata. <i>Nu intelegi ca asta ma doare cel mai tare si de asta vreau sa uit cel mai repede tot ce-a fost? Nu intelegi ca nu vreau sa-mi aduc aminte si sa nu mai mentionez asta niciodata?! </i>Ma astept ca din privirea mea sa-si dea seama ca e un subiect sensibil, dar se pare ca figura mea nelinistita nu o misca catusi de putin.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Am... <i>De ce iti spun tie chestiile astea? </i>Am iubit-o ca un prost si am crezut ca si ea ma iubeste. Dupa 5 ani de zile i-am spus ca este momentul pentru o schimbare. Eu am vrut sa o cer, ea a ales sa ne despartim, considerand ca de genul asta de schimbare are ea nevoie, pentru ca mai avea pe unul. Eu eram doar 'iubitul ei boem'.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Naspa! De tot cacatul, chiar! Pfff...!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Multumesc pentru compasiune! Ma faci sa ma simt mult mai bine!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ei, hai! Nu te-ai saturat de bataile pe umeri si de compatimire? Astea te tin in stadiul asta de leguma, fara nici un scop si nici un viitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Dar...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Recunoaste! Toata gargara asta cu care te surzesc toti nu face altceva decat sa-ti prelungeasca chinul, in loc sa te ajute sa treci peste. Intr-adevar, nu e ceva usor, dar nu trebuie sa te obisnuiesti cu :'Imi pare rau'-uri.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imi suna telefonul. E Gabi, "Fiinta stresanta nr. 1". O nedumereste vizibil numele, iar pentru mine e ceva incredibil de normal sa o vad ca-mi violeaza intimitatea inca o data, asa ca ii spun direct:</div>
<div style="text-align: justify;">
-<i>Acel </i>Gabi, si inchid.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce porc tre' sa fii ca sa ii pui asa un nume de apelant uneia dintre persoanele care chiar incearca sa te ajute? Si nr. 2 sau 3 cine au nenorocul sa fie?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Sora mea mai mica, mama, tata...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Mai sa fie! Ba. da' chiar esti porc! Cum sa spui ca familia ta e formata din fiinte stresante?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Nici unul nu ma lasa in pace ca sa pot sa-mi revin din chestia asta! Toti sunt plini de sfaturi despre cum ar trebui sa-mi traiesc viata, dar e viata mea si as vrea sa ma lase in pace o vreme! Toti!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce fiinta nerecunoscatoare poti sa fii! Sa fii inconjurat de atatia oameni care tin la tine si sa fii oripilat de faptul ca-si manifesta compasiunea fata de tine! Ar trebui sa-ti fie rusine!</div>
<div style="text-align: justify;">
Si isi intoarce privirea de la mine si tace. Am pe buze cateva injuraturi pe stil unguresc, de vreo 5 minute fiecare, dar, nu stiu de ce, nu pot sa le spun. Imi dau seama ca are dreptate. Asa ca tac si eu, inghitindu-le pe toate, rand pe rand. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Si care-i faza cu tine? o intreb si eu, pe ofensiva. Tu de ce stai aici, pe podeaua asta de toaleta?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Imi place sa vin aici din cand in cand. Ma calmeaza...</div>
<div style="text-align: justify;">
Eu astept mai multe detalii si explicatii, dar n-are cine sa mi le dea. In schimb, ma trezesc cu un damf de fum de tigara in fata si cu o intrebare:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Si ce-ai de gand sa faci, daca toata lumea te lasa in pace si iti ofera mult doritul spatiu?</div>
<div style="text-align: justify;">
-O sa stau si o sa analizez tot ce e de analizat si o sa ajung, pana la urma, sa vad toata relatia mai obiectiv, mai de-afara, si atunci nu o sa mai doara.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ea incepe sa rada. E un raset sincer, neprefacut, care ma nedumereste. Si rade si rade, pana la urma ii dau lacrimile. Eu nu stiu daca sa ma simt lezat sau sa fac si eu haz de necaz si sa rad alaturi de ea. Tot ea ma salveaza:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Tu chiar crezi ca daca analizezi ceva o sa fie mai bine? Chiar crezi ca nu o sa mai doara? Esti nou in chestiile astea, asa-i? Fara sa ma lase sa-i raspund, continua: In momentul in care te desparti de cineva, cea mai mare greseala e sa iei la puricat tot ce a fost intre voi. Asta nu te-ajuta decat sa-ti pui sare pe rana si sa mai si invarti cutitul de vreo cateva ori. Ce soi ciudat de masochist mai esti si tu!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Nu sunt...</div>
<div style="text-align: justify;">
-E, hai! Inghite gluma si treci mai departe. Daca esti ranit sentimental nu-nseamna ca nu poti sa mai ai si simtul umorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Bine, don'soara 'Stie-Tot'! Tu ce consideri ca ar trebui sa fac? </div>
<div style="text-align: justify;">
-In loc sa stai s-astepti sa treaca totul de la sine, mai bine scoate tu tot singur. Trage o betie crunta cu Gabi, aduna toate frustrarile si canalizeaza-le inspre ea. Stiu ca tu te consideri domnu' 'Suflet Mare', care nu ar putea sa faca ceva sa raneasca pe cineva, dar gandeste-te ca ea te-a ranit pe tine prima. E momentul sa intorci favorul. Asta o sa-ti ofere posibilitatea sa pui capat relatiei si in inima ta. Daca te descarci si spui tot ce aveai de spus, o sa te calmezi si o sa-ti revii. Dar trebuie sa spui tot, sa nu lasi nici o frustrare sa ramana, si atunci o sa vezi ca iti vei reveni!</div>
<div style="text-align: justify;">
O privesc cu neincredere pret de cateva minute si rumeg tot ce-a zis. Pare sa aiba putintica dreptate acolo, in judecata ei feminina, dar eu inca n-am incredere ca ar si merge:</div>
<div style="text-align: justify;">
-E probata treaba?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Cu varf si-ndesat! Eu am facut asta de vreo doua ori si prietenele mele la fel, deci merge!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Stii ca ma faci femeie in momentul asta, nu?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Stii ca esti in toaleta femeilor in momentul asta, nu?</div>
<div style="text-align: justify;">
Si incepem amandoi sa radem si ne dam coate unul altuia. Apoi, brusc, imi trece rasul, cand o vad pe Ana ca iese de la baie si se duce inapoi in club. Prietena mea imi observa schimbarea atat de brusca de comportament si se uita dupa ea, indelung.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Frumoasa femeie! Inteleg ce ti-a placut la ea!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Si inca n-ai vazut nimic! N-ai avut ocazia sa vezi ochii aia albastri in care s-au adunat toate marile si pielea ei atat de fina incat...</div>
<div style="text-align: justify;">
...si-mi da o palma. Eu ma uit inciudat la ea.</div>
<div style="text-align: justify;">
-O meritai, crede-ma! </div>
<div style="text-align: justify;">
-Cum naiba sa...?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Hai, gata, gata! Iti dai tu seama mai incolo! Acum tre' sa te duci si sa faci ce ti-am spus!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Acum?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Cu cat mai repede, cu atat mai bine, iar <i>acum </i>e cel mai repede, nu?</div>
<div style="text-align: justify;">
Imi face semne grabite sa ma ridic si sa merg dupa ea. Eu ma adun de pe jos, in frenezia momentului, si dau sa plec dupa ea. Apoi ma intorc si o intreb:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Uite ce porc sunt...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Stiu, dar trecem peste...</div>
<div style="text-align: justify;">
-...am uitat sa facem cunostinta! Razvan. Razvan Dumitras!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Camelia! Camelia Sturzu! Razvane, fa-mi si mie un favor! </div>
<div style="text-align: justify;">
-Sigur, orice! Numai spune repede. ca trece <i>acum-</i>ul si...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Daca il vezi pe fratele meu, Adrian, spune-i ca-i multumesc din suflet pentru tot ce a facut pentru mine si ca buburuza lui mica e acum linistita si fericita acolo unde e! </div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce mesaj ciudat de transmis... De ce nu poti...?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Nu pot si gata! Ii zici sau nu?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Ii zic...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Promiti?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Promit!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Esti sigur?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Da, don'soara 'Stie-Tot'! Doar am promis!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Multumesc, domnu' 'Suflet Mare'!</div>
<div style="text-align: justify;">
Zambim, o imbratisez si ma despart de ea in viteza. Pe Ana o ajung din urma destul de repede, aproape de baie, semn ca era trotilata bine de tot. O iau de mana si o opresc. Se intoarce la mine si se uita nedumerita:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Razvan! Ce...?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Asculta! Esti cea mai mare fraiera din lume! Eram gata sa-ti ofer totul, dar tu, in prostia ta, n-ai putut sa-ti dai seama. Radeai de mine ca sunt prea ancorat in realitate, dar uita-te la tine, cea cu capul in nori, cat de bine ti-e! Faci promosiuni pe care nu poti sa le tii, ai iubiti pe care nu-i iubesti, pledezi pentru lucruri in care nu crezi! Si pentru ce? Pentru cine? Esti cea mai fada persoana pe care o cunosc! Pana acum te invidiam pentru tot ce incercai sa fii, dar sa stii ca acum mi-e mila de tine, pentru ca niciodata n-ai incercat sa fii tu insati!</div>
<div style="text-align: justify;">
Si tac. Respir greu. Ii dau drumul la mana. Ea se uita la mine si vad cum ii curge o lacrima pe obraz. Deschide gura, dar nu spune nimic. Cand, in cele din urma, reuseste, eu nu le aud, pentru ca deja sunt plecat in cautarea lui Gabi. <i>Nu le-am luat chiar in ordine, dar sper ca n-o sa se supere Camelia din cauza asta!</i></div>
<div style="text-align: justify;">
Pe Gabi il gasesc la bar, neobisnuit de treaza pentru orele astea si oarecum nelinistit. Cand ma vede, se lumineaza la fata:</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>-</i>Aici mi-erai, pacoste! Am crezut ca te-a luat unul la bataie si-ai ajuns la spital. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Hai, ma! Chiar asa?! Nici macar pentr-o secunda nu ti-ai pus bazele-n mine ca vrajesc o tipa?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Eh, m-am calmat cu sperantele astea! Stiu ca de fiecare data cand scoti gogosi din-astea ai stat ascuns pe undeva toata noaptea, dar macar am siguranta ca esti bine unde esti. Acum nici in baie nu mai erai...!</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt profund surprins de ce-mi spune si-i dau una in umar:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Tot timpul, stiai da' nu ziceai nimic? </div>
<div style="text-align: justify;">
-Frate, esti tu cu ale tale si treci prin ce treci, dar cineva tot tre' sa aiba grija de tine, chiar daca tu crezi ca n-ai nevoie!</div>
<div style="text-align: justify;">
Il imbratisez din reflex. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Adrian! striga Gabi dupa un tip si se indreapta spre el! Gata, l-am gasit! Apoi se indreapta spre mine: Razvan, el e Adrian Sturzu, artizanul acestei petreceri!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Incantat, Razvane! Gabriel al tau a fost foarte ingrijorat din cauza ta! M-a pus chiar sa verific cu toti agentii de paza daca vreun tip cu semnalmentele tale nu a luat parte la vreo incaierare!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Uneori esti un porc cand te inchizi in tine, imi explica Gabi, si se mai ia cate unul de tine, dar tu, in toanele tale, nu-ti dai seama si tre' sa vin eu sa calmez spiritele. Acum mi-era ca n-am ajuns la timp!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Mersi, dar n-a fost cazul! Eram la toaleta femeilor, nu aveam ce tip sa enervez acolo!</div>
<div style="text-align: justify;">
-La femei? face Gabi. Asta-i ceva nou! si radem toti trei.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Da, am stat pe jos, la chiuvete, si-am scris ceva in caietul meu.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Omule, tu ai niste pasiuni tare ciudate! Macar ai vazut ceva interesant?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pai, chiar da! M-am intalnit cu Ana...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Iar incepe..., face Gabi catre Adrian. </div>
<div style="text-align: justify;">
-...i-am spus tot ce aveam de zis si acum chiar ma simt mult mai bine! Parca... parca am scapat de o povara!</div>
<div style="text-align: justify;">
Gabi imi da si el un ghiont si-mi zice:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Asa te vreau! Ti-au venit mintile la cap!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Sa inteleg ca din cauza ei am pus toata paza sa te caute? intreaba Adrian si rade.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Era de asteptat..., rade si Gabi.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Si am mai dat peste cineva la baia femeilor:Camelia, sora lui Adrian, sa inteleg! Am stat de vorba putin. E tare de treaba! Mi-a zis...</div>
<div style="text-align: justify;">
Ma opresc brusc. Nori intunecati prevestitori de ceva nefast s-au adunat deasupra micului grup, iar eu nu inteleg de ce.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Razvan! striga la mine Gabi, pe un ton cu totul schimbat. Nu fii nesimtit! </div>
<div style="text-align: justify;">
-Nesimtit?! De ce...?! </div>
<div style="text-align: justify;">
Nu inteleg deloc schimbare de atitudine a celor doi, si mai ales cea a lui Adrian, care se uita la prietenul meu si-i spune, pe un ton taios: </div>
<div style="text-align: justify;">
-Chiar nu am nevoie de batjocura prietenilor tai, Gabriel! Are noroc ca e prietenul tau, dar ai grija sa plece in urmatoarele cinci minute! Daca il mai vad, o sa pun bodyguarzii pe el! si da sa plece.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Stai! Mi-a spus sa-ti transmit ceva si i-am promis c-o s-o fac...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Razvan! striga Gabi. Ajunge!</div>
<div style="text-align: justify;">
Adrian se intoarce spre mine, cu o ura in privire pe care nu o inteleg:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Masoara-ti cuvintele, porc ce esti, si...</div>
<div style="text-align: justify;">
-Mi-a spus sa-ti zic ca iti multumeste pentru tot ce ai facut pentru ea si ca buburuza ta mica e linistita si fericita acolo unde e!</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu stiu ce am zis, dar Adrian face deodata ochii mari, deschide gura sa tipe, dar nu reuseste sa scoata decat: </div>
<div style="text-align: justify;">
-Ce...?!Tu... Cum...? </div>
<div style="text-align: justify;">
Adrian se schimba la fata. Deodata, e alb ca varul si ii tremura picioarele. Gabi ii sare in ajutor si il ajuta sa se aseze pe un scaun. E inca vizibil palid, asa ca Gabi il stropeste si il palmuieste putin peste fata, sa-i vina sangele-n obraji, iar apoi se intoarce si se uita la mine cu o privire acuzatoare, iar eu inca nu inteleg nimic despre ce se intampla. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
-Cum poti sa fii asa insensibil, ma?! imi reproseaza el. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Dar ce-am zis?! </div>
<div style="text-align: justify;">
-Cum poti sa-ti bati joc de gazda la numai 5 minute dupa ce l-ai cunoscut? Cum sa... </div>
<div style="text-align: justify;">
Adrian ii face semn sa taca, se ridica in picioare, dar de data asta nu-i mai citesc nici o urma de ura in ochi:</div>
<div style="text-align: justify;">
-A spus ea asta? A spus ca e linistita si fericita? si vad ca are lacrimi in ochi.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Da! Si a fost foarte insistenta sa-i promit ca mesajul avea s-ajunga la tine.</div>
<div style="text-align: justify;">
Adrian plange si rade. Ma saruta pe amandoi obrajii. Ma imbratiseaza si rade ca un copil.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Iti multumesc din suflet! si ma strange la piept, iar eu nu stiu cum sa-i raspund la imbratisare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cand imi da drumul, sunt inca inciudat de toata intamplarea, asa ca nu pot decat sa intreb:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Dar ce e cu Camelia? Unde e si de ce...?</div>
<div style="text-align: justify;">
Las intrebarea in coada de peste, pentru ca vad ca Gabi iar se uita acuzator la mine, dar de data asta sa ma-nteleaga:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Tu iar n-ai fost atent la o iota din ce ti-am spus?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pai... si-mi rotesc ochii prin cap, parca incercand sa-mi aduc aminte ce trebuia sa tin minte.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Camelia a fost sora mea mai mica, incepe Adrian.</div>
<div style="text-align: justify;">
-A... <i>fost?! </i>nu inteleg eu.</div>
<div style="text-align: justify;">
-A murit chiar in cladirea asta, acum aproape 5 ani de zile. (<i>Ceee...?!)</i> Un caz clasic de boala nemeritata: leucemie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se opreste. Isi cauta pachetul de tigari si ii recunosc din gesturi miscarile surorii sale. Acelasi damf de fum in ochii mei. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Am fost un mare prost, pana sa aflu de boala ei. Treceam prin viata, fara sa-mi pese de restul si fara sa am grija zilei de maine. Totul s-a schimbat cand m-a sunat de la spital. De <i>aici.</i> </div>
<div style="text-align: justify;">
Eu si Gabi ne uitam unul la altul, nedumeriti. Acum e clar ca nici el nu intelege mai multe decat inteleg eu.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Aici a fost internata vreme de un an de zile si vreme de un an de zile am sperat la acel telefon salvator, care n-a ajuns la timp. Un an de zile am stat langa ea, in fiecare zi, iar ea, saracuta, si-a reprosat ca a facut de mine un om trist, pe cand eu eram cea mai de viata persoana pe care o cunostea...</div>
<div style="text-align: justify;">
Se opreste sa-si traga sufletul si sa-si stearga o lacrima. Mai trage doua fumuri de tigara si continua:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Avea 25 de ani! Ce soarta sa ai, la 25 de ani!? Si totusi, in sufletul ei mare, tot la mine s-a gandit. In ultima zi m-a pus sa-i promit ca o sa ma schimb, ca n-o sa mai fiu trist tot timpul si ca o sa zambesc si o sa rad si o sa ma bucur de viata... <i>Pentru ea, buburuza mea mica! </i></div>
<div style="text-align: justify;">
Inlemnesc. Un fior rece imi coboara pe sira spinarii, urmat de un altul si un altul si e randul meu sa dau in culoarea varului, sa ma asez pe scaun si Gabi sa ma ude pe fata si sa palmuiasca. Imi revin, ma sterg cu niste servetele si il las pe Adrian sa continue:</div>
<div style="text-align: justify;">
-M-a pus sa-i promit ca nu voi plange pentru ca nu mai e, ci ca ma voi bucura pentru ca a fost! Si in fiecare an, sa sarbatoresc plecarea ei printr-o petrecere in cinstea vietii ei!</div>
<div style="text-align: justify;">
Acum inteleg. Ma uit la servetelul mototolit din mana si inteleg: <i>Club Camikaze</i>. Pe pereti, pe niste ecrane mari sunt imagini cu Camelia, in diferite ipostaze, dar in toate apare surazand. Adrian i-a respectat dorinta intru totul si a transformat acel monument al durerii, care era spitalul, intr-un loc de distractie si savurarea a vietii. A luat orice amintire care l-ar fi facut sa-si aduca aminte de perioada ei trista si a inlocuit-o cu momentele ei cele mai frumoase. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Ea e singura careia i-am spus vreodata <i>buburuza mea mica</i>, pentru ca era pistruiata. (Rade.) Era modul meu de a o tachina, o glumita pe care doar noi doi o cunosteam si pe care n-am spus-o niciodata nimanui. </div>
<div style="text-align: justify;">
-Se pare ca sora ta ne cunoaste pe amandoi mai bine decat ne cunoastem noi, ii spun eu, ridicandu-ma in picioare. Si eu tot din imboldul ei am reusit sa trec peste o durere de un an de zile. Si bine ca mi-am adus aminte! Gabi, trebuie sa bem!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Sa bem! urla si Gabi.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Sa bem! striga si Adrian.</div>
<div style="text-align: justify;">
Adrian cheama repede un ospatar si imediat apare o sticla de sampanie si trei pahare cu picior inalt. <i>Sa fii patron de local are avantajele lui. </i>Paharele se umplu, bulele jucause se ridica spre gura paharului, lasand aroma bauturii sa ne gadile simturile. Ridic paharul si inchin:</div>
<div style="text-align: justify;">
<i> </i></div>
<div style="text-align: justify;">
-Pentru don'soara Stie-Tot!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pentru buburuza mea mica! inchina si Adrian.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Pentru Camelia! inchina si Gabi.</div>
<div style="text-align: justify;">
Iau o inghititura si savurez. <i>Cea mai buna bautura pe care am baut-o vreodata.</i> </div>
</div>
ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-41635002324102039782012-08-18T02:14:00.000+03:002012-08-18T02:15:05.232+03:00La parnaie...<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>RO</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Se deschide usa si se face liniste totala. In fata tuturor apare un barbat necunoscut, imbracat intr-o tinuta absolut normala. Nimic nu atragea privirile asupra lui, in afara tocmai de privirea sa dura, scrutatoare. Se duce direct in fata si incepe sa le vorbeasca:</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">-Sunteti aici pentru o misiune foarte grea. Veti deveni puscariasi. Veti fi puscariasi pana in maduva oaselor, veti injura, veti bate, veti face parte dintr-un grup sau veti fi violati daca nu. De la limbaj pana la ultimul gest, veti fi infractori. Nimeni si nimic nu trebuie sa stie ca voi sunteti agenti sub acoperire.</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Barbatul se opreste, sa vada reactii. Nimeni nu spune nimic, doar cateva capete se pleaca, ca sa-si ascunda privirea. Continua:</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">-Chiar daca veti locui in inchisoare, veti fi trimisi si in misiuni, daca este nevoie de agenti de teren. Experientele din inchisoare nu pot decat sa va recomande pentru infiltrari in bandele de raufacatori pe care incercam sa le inchidem. Cand vom avea nevoie de voi, veti fi informati si va trebui sa faceti un scandal destul de mare ca sa va bage la izolare. Asa nu o sa atrageti prea mult atentia.</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Inca nici un sunet din partea nimanui. Toti asculta, nimeni nu intreaba nimic, nimeni nu obiecteaza nimic, nici unul nu se uita in stanga si-n dreapta, deznadajduit.</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">-Misiunea voastra, domnilor, nu este asta, de a va antrena pentru viitoare misiuni. Nu! Misiunea voastra e sa va infiltrati in toate grupurile de puscariasi, unii dintre voi vor trebui chiar sa fie fetite, iar altii pot sa ajunga chiar lideri de grup. E problema voastra cum faceti, dar trebui sa gasiti un gaz otravitor care se afla la cineva din inchisoarea asta. Stim ca a fost introdus in timpul unei vizite conjugale, mai stim ca este destul de mult incat sa omoare tot orasul si mai stim ca cel care l-a primit acum este mort, deci ceea ce nu stim este cine il are. Trebuie sa gasiti gazul acela cu orice pret! O picatura daca este eliberata in aer, poate omori toti oamenii din inchisoare. Asa ca nu trebuie sub nici o forma sa se afle cine sunteti si ce vreti, cel care are gazul ar putea sa se decida sa faca pe eroul si sa elibereze gazul.</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Se opreste din nou ca sa se uite in ochii tuturor celor din sala. Nici unul nu pare sa aiba vreo umbra de indoiala cu privire la importanta acestei misiuni. E multumit, asta e reactia pe care o astepta.</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">-Fiecare dintre voi va primi o crima si o pedeapsa care sa se potriveasca cu profilul lui psihologic. Domnilor, mult succes!</i></p> <p class="MsoNormal">Au trecut multe luni de la episodul asta. Sorin era acum un membru important din grupul de violatori. In cazierul lui scria ca violase 14 femei inainte sa fie prins, iar violurile erau intotdeauna urmate de diferite schingiuiri ale victimelor, ceea ce a trebuit sa aduca cu el in inchisoare. Inca nu violase pe nimeni, dar devenea din ce in ce mai dubios cum un violator notoriu, autointitulat obsdat de sex, putea sa reziste atatea luni fara sex. Adusese cu el schingiuirile, totusi. </p> <p class="MsoNormal">Tocmai pentru ca era inca curat si nu violase nici un coleg – scuza lui eterna era ca lui nu-i plac cururile de barbati, el a violat doar femei si doar asta vrea sa futa – unul dintre violatorii mai vechi, cu rang de sef, care ii abuzase pe aproape un sfert din toti detinutii, se decisese intr-o seara sa-i faca botezul si lui. Isi daduse seama dupa diferite priviri aruncate de acela catre el si catre alti cativa, carora le facea un semn discret ca in seara aceea urma sa fie curva lui. S-a pregatit metodic, iar in clipa in care s-a dat stingerea si au navalit peste el, Sorin a sarit din pat, a rupt o bara de la pat pe care o slabise special si a lovit in stanga si-n dreapta pana cand a ramas singurul in picioare. Seful si inca 5 acoliti au avut nevoie de ingrijiri medicale timp de 2 saptamani. El a stat la spital doar 2 zile si, culmea, printre ei. Dar stia foarte bine ca, o data ce-si aratase superioritate in fata lor, nici unul dintre ei nu avea sa mai incerce ceva. Acum ii preluase pozitia de sef tocmai acestui violator, pentru ca il dovedise. </p> <p class="MsoNormal">Dupa zilele de odihna la spital au urmat 2 saptamani de carcera. Carcera insemna, de fapt, o misiune afara. Cateva zile de relaxare pana il prindea pe unul. Si nu a fost greu. Ranile proaspat primite de la colegii de celula ii ascundea perfect identitatea secreta. Nimeni nu ar fi putut sa-l suspecteze ca e agent, asa ca a fost usor sa dea peste o banda de drogati si sa ii faca sa ii dea dealerul. Saracii de ei, nici nu stiau ce si cum, cand erau deja in duba, printre mascati. </p> <p class="MsoNormal">Acum era iarasi in inchisoare, dar mai iesise de cateva ori, pentru aceleasi misiuni. Ultima oara se intelesese cu un alt coleg sub acoperire si au intrat amandoi la carcera. S-au intalnit chiar si pe strada, dar acolo s-au salutat doar din priviri, sa nu atraga atentia. Chiar dupa ce s-au vazut, au primit amandoi un cod rosu ca trebuie sa se intoarca rapid la inchisoare. Ceva grav se intamplase. Ticalosul cu otrava se prinsese ca era urmarit si 2 agenti morti stateau dovada.</p> <p class="MsoNormal">Acum nu mai era de gluma, era pe viata si pe moarte, dar o moarte urata, nemeritata, care te lua pe nepregatite si nu iti dadea sansa sa lupti. O moarte pentru lasi. Nu avea de gand sa moara asa, nu s-a pregatit atata timp ca sa cedeze fara lupta. </p> <p class="MsoNormal">Norocul lui s-a numit Chioru’. Chioru’ era un ticalos de cea mai joasa speta, un vietas care era deja de 17 ani, pentru un macel: a omorat un datornic la propria lui nunta si i-a trimis-o si pe proaspata nevasta dupa el – sau cel putin asa povestea el cu mandrie. Chioru’ ii avea la mana pe toti gardienii si toti intorceau privirile cand trebuia, ca sa mai intre cate o curva, sa mai „pice” cate unul in baie, sa mai aduca careva niste „zahar” special... genul asta de intelegeri. Dar, cumva, cineva s-a opus si acum Chioru’ nu isi mai primea tratamentul cuvenit. Asa ca a organizat o revolta generala: toti gardienii au fost imobilizati, batuti, violati sau chiar omorati, iar apoi aruncati in celule. Era haos, dar Sorin avea treburi mai importante de rezolvat decat aceasta criza a varstei a doua prin care trecea Chioru’. </p> <p class="MsoNormal">Totusi, profitand de revolta generala, nimeni acum nu-l mai intreba de ce poarta un pistol dupa el. Si nici nu mai batea atata la ochi daca se intalnea cu cativa dintre ceilalti agenti, sa vada ce e de facut. Cativa erau noi, infiltrati de doar cateva zile inainte de revolta, asa ca Sorin a trebuit sa ii puna la curent cu tot ce se intampla. I-a luat drept fetitele lui cateva zile, ca sa ii protejeze de restul. Acum era ultima lor sansa si era imperios necesar sa verifice toate posibilitatile.</p> <p class="MsoNormal">-Avem 4 piste, le spuse el cand se adunara cu totii. Cate 3-4 oameni, va duceti si verificati fiecare celula. Trebuie sa fie la unul dintre ei. </p> <p class="MsoNormal">S-au impartit in 5 grupui, 4 ca sa verifice pistele si unul ca sa ramana sa controleze situatia. Sorin s-a dus tocmai la Chioru’ la celula. A cotrobait peste tot, dar nu era nimic. Cand a dat sa iasa din celula, si-a dat seama ca erau urmariti.</p> <p class="MsoNormal">-Dupa el! Toti! Acum!</p> <p class="MsoNormal">Sorin a fugit catre restul grupurilor si le-a spus tuturor sa se intoarca la grupul de control. </p> <p class="MsoNormal">-Nu era nici unul dintre ei! E altul si s-a prins cine suntem! Trebuie sa actionam acum sau o sa...!</p> <p class="MsoNormal">Deodata s-a lasat o liniste generala. Lui Sorin i-au inghetat cuvintele. Picioarele il lasara, cazu in genunchi si apoi cu fata in pamant. </p> <p class="MsoNormal">-<i style="mso-bidi-font-style:normal">Nu asa... ! Nu fara lupta...</i></p> <p class="MsoNormal"> </p> ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-41624643897328568952012-08-16T09:16:00.002+03:002012-08-16T09:21:43.228+03:00Consiliul cel 7 Culori<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguEYTWouwvIJ-FNdyMxBYesflgkJfLFgYNy96jFojFHj-d9ukdR6H84zVt-gNzK5wkzwXnA7VBDA_BO-BFnQNucP4PEudj-aQv1et4bKWqI0kO486X0FXZffc1DeKw5uxz2YdoBQmb88k/s1600/procession-tunde-afolayan.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 261px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguEYTWouwvIJ-FNdyMxBYesflgkJfLFgYNy96jFojFHj-d9ukdR6H84zVt-gNzK5wkzwXnA7VBDA_BO-BFnQNucP4PEudj-aQv1et4bKWqI0kO486X0FXZffc1DeKw5uxz2YdoBQmb88k/s320/procession-tunde-afolayan.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5777152233744610338" border="0" /></a><span style="text-decoration: underline;">S</span>e intampla iarasi, pentru prima oara in istoria cunoscuta. Un Consiliu al Culorilor! In tacere si intr-o solemnitate deplina, toti Consulii Culorilor se indreptau spre salile de Consiliu, unde urma sa se stabileasca cursul razboiului, pentru ca asta era cauza. Era razboi! 7 Consuli ai Culorilor, 50 de state si o multime de ziaristi „echidistanti” care urmau sa supervizeze totul. Si totul urma sa fie condus de un singur arbitru, un batranel care primise aceasta sarcina de la tatal sau, care si acesta de la tatal sau si tot asa, din timpuri imemoriabile. <p class="MsoNormal">Charlie alerga disperat. Bleu, Roz, Rosu... Vedea multi Consuli mergand in aceeasi directie, dar nu ii vedea inca pe parintii sai. Parintii lui erau Vechii Consulii Bleu, ai celui de-al 19lea stat, pentru ca fiecare stat trebuia reprezentat de trecut si de viitor: trecutul era reprezentat de un cuplu de Consuli alesi pe viata, iar viitorul il reprezenta un cuplu nou de Consuli, alesi special pentru aceeasi ocazie. Dar nimeni, absolut nimeni nu dorea o asemenea onoare!</p> <p class="MsoNormal">Charlie alerga spre Sala de Consiliu acum. Trebuia sa dea peste parintii sai, inainte ca salile sa fie sigilate si sa nu-si mai vada parintii vreodata, posibil. Reusi sa ii vada, pana la urma. Mergeau impreuna, calare, mama sa in spatele tatalui, fara sa spuna o vorba, cuprinsi de solemnitatea si gravitatea momentului.</p> <p class="MsoNormal">-<i style="mso-bidi-font-style:normal">Mama! Tata! Sunteti bine?</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="">-Charlie! </i>striga tatal sau, vizibil afectat<i style="mso-bidi-font-style:normal">. Ce faci aici?</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">-Am venit sa va vad, sa stiu ca sunteti bine, ca...</i></p> <p class="MsoNormal">-<i style="mso-bidi-font-style:normal">Charlie</i>, incerca tatal sau sa il calmeze, <i style="mso-bidi-font-style:normal">noi suntem bine, mergem sa ne facem datoria. Important este ca tu sa fii in siguranta. Acum du-te, baiete! Datoria ne asteapta!</i></p> <p class="MsoNormal">Charlie se opri pe poteca, acolo, in mijlocul padurii, stana de piatra. Nu putea sa faca nimic, nu putea sa zica nimic, decat sa priveasca. Nu putea sa ii impiedice pe soldati sa ii escorteze pe Consuli catre Sala de Consiliu, pentru ca pedeapsa pentru nesupunere era moartea. Nici nu putea sa vocifereze, pentru ca pedeapsa pentru instigare era aceeasi. Putea doar sa se aseze acolo in iarba, pe marginea potecii, si sa priveasca alaiul de Consuli si soldatii de escorta cum strabat padurea catre marea sala din inima padurii, Sala de Consiliu. Daca nu ar fi fost situatia critica in care era, Charlie ar fi fost chiar impresionat pe tabloul pe care aceasta chemare a datoriei i-l picta: zeci de luminite, provenind de la tot atatea faclii, convergeau catre un singur punct. Pareau niste rauri de lumina care convergeau intr-un mare lac. Daca nu ar fi fost starea de fapt, Charlie ar fi fost in stare sa zambeasca la asa o priveliste. Dar era razboi. Si cel mai dureros lucru era ca nu putea sa faca decat sa se uite cum Consulii Culorilor merg la un Consiliu care le putea insemna sfarsitul. </p> <p class="MsoNormal">Dupa aceasta procesiune, Consulii au ajuns, in cele din urma, la Sala de Consiliu. Sala de Consiliu era, de fapt, o multitudine de sali, 50 la numar, in care Consulii Vechi si Noi, de fiecare culoare in parte, se adunau pentru a delibera soarta razboiului. Astfel, cate 4 consuli, 2 barbati si 2 femei, 2 Vechi si 2 Noi, de fiecare culoare, Bleu, Roz, Alb, Negru, Rosu, Galben si Albastru, urmau sa fie inchisi intr-o sala unde toate dezbaterile urmau sa aiba loc. Coborand pasaje si strabatand tuneluri neumblate de sute de ani, ei aveau sa intre in aceste Sali pe care numai acel batranel, Maestrul de Ceremonii, le cunostea, pentru ca datoria lui era sa le tina in perfecta stare. </p> <p class="MsoNormal">O data ce se adunara toti Consulii, Maestrul de Ceremonii isi intra in drepturi si ii puse pe toti sa intre in salile aferente. Pe fiecare sala nu scria decat un numar, de la 1 la 50, iar salile erau pozitionate pe latura exterioara a unui cerc larg. In centrul acestui cerc erau scarile si singura cale de acces, pentru ca nu exista o usa catre exterior. Nu se putea ajunge in interiorul Salii de Consiliu decat straband acele tuneluri si pasaje, care erau inchise si zavorate dupa ce treceau Consulii. Acestia erau, asadar, izolati de exterior, pentru ca salile erau fara ferestre. </p> <p class="MsoNormal">Ziaristii, acesti oameni care se diferentiau cu totul de restul participantilor la procesiune, stateau pe culoar, inventariind toate persoanele care intrau in sali. Cand toata lumea era prezenta, ii dadeau de stire Maestrului, ca usa respectiva sa poata fi sigilata. Acesti ziaristi erau metoda prin care poporul inca mai detinea un minim de control. Imbracati in haine obisnuite – nu in costumele de ceremonie, aceleasi de sute de ani, ai Consulilor – pareau sa strice atmosfera de basm ai intregii procesiuni. Ei intrau, la randul lor, in salile pe care le pazeau, pentru a asista la dezbaterile ce urmau sa aiba loc. Desi tehnologia le-ar fi permis ca dezbaterile sa fie transmise, traditia era traditie si oamenii trebuiau sa fie prezenti inauntru. Pentru ca, in afara de simpla prezenta, aveau dreptul si ei sa puna intrebari...</p> <p class="MsoNormal">-<i style="mso-bidi-font-style:normal">Toti Consulii Culorilor si ziaristii ce-i vor judeca, precum si slujitorii aferenti au intrat in sali, incepu Maestrul de Ceremonii, iar salile au fost sigilate. Incepand din acest moment, Consiliul Culorilor isi poate incepe dezbaterile! Regulile sunt cunoscute, dar traditia imi cere sa vi le repet: 50 de sali, cate una pentru fiecare stat al acestei natiuni. In fiecare sala in parte, cate 14 cupluri, 7 Vechi si 7 Noi, 7 Culori! Consulii Vechi sunt acei oameni care au avut onoarea sa ne conduca, Culoarea lor dand domeniul pe care l-au reprezentat: Alb – culoarea puritatii, la fel ca puritatea nazuintelor poporului nostru in raport cu celelalte popoare; Negru – culoarea mortii, pe care apararea acestui popor o aduce, atunci cand este nevoie; Rosu – culoarea sangelui, pe care justitia il face sa curga din venele vinovatilor; Galben – culoarea aurului, ce da stabilitate economiei noastre; Albastru – culoarea apelor, ce ne servesc ca cele mai la indemana drumuri; Roz – culoarea fericirii, pe care numai o sanatate curata o poate intretine; Bleu – culoarea cerului, catre care toti invatatorii si oamenii de cultura privisec cu nazuinta. </i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Consulii Noi sunt acesti oameni care au fost alesi pentru a judeca si a pune la indoiala tot ceea ce Consulii Vechi au facut si pentru a sustine, ca voce a poporului, ceea ce trebuia facut si ce va trebui facut pe viitor. Si nu in ultimul rand, ziaristii, acesti arbitrii care vor asista la dezbateri si care vor sustine legitimitatea celor spuse, prin dovezi. Ei au si dreptul de a pune intrebari cate unui Consul, iar atunci cand celalat Consul de aceeasi culoare ca el considera ca raspunsul este o minciuna, se va trece la Masuratoare. Masuratoarea inseamna ca acelui Consul suspectat de minciuna si tradare i se poate masura orice: corpul, cu oricate haine pe el, vederea, judecata si logica, cunostintele in domeniul sau ori daca spune sau nu adevarul. (De-a lungul vremii, e bine stiut ca metoda cea mai intalnita era metoda trupului, in care Consulul trebuia sa-si stie mereu masurile, aceleasi de cand si-a preluat pozitia, pentru a fi siguri ca si-a pastrat simtul masurii, dar nu va mirati, domnilor, daca vor decide altfel!) </i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Pedeapsa pentru minciuna dovedita esta moartea! Atat cel Vechi cat si cel Nou poate sa cada victima inselaciunii si minciunii, asa ca, daca Consulul Vechi se dovedeste a fi spus o minciuna, va plati cu viata. In schimb, daca spune adevarul, Consulul Nou isi va pierde viata, pentru ca ar submina statul si poporul prin incercarile lui malefice. Consuliul Culorilor are menirea sa descopere ce s-a decis, in fiecare stat, de s-a ajuns la aceasta stare de razboi. Cand la final va ramane numai un cuplu din fiecare Culoare, acestia se vor strange cu totii si vor avea in fata tot ce s-a facut prost si ce s-a facut bine si vor sti sa gaseasca solutia corecta pentru a ne salva din acest pericol. Fie ca onestitatea si cinstea sa fie alaturi de ei! Sa inceapa Consiliul celor 7 Culori!</i></p> <p class="MsoNormal">Cu un gong, procesele incepura...</p> ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-39338695644636344362012-06-23T11:05:00.004+03:002012-06-23T15:43:30.967+03:00De ce nu ne mandrim cu Romania...Pentru ca cel mai bine vandut ziar din tara este un tabloid (Click! sau Libertatea sau Can Can - nu stiu care, pentru mine toate sunt la fel), pentru ca romanului ii place sa vada ca si altii o duc rau, nu de ce o duce el rau.<div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca Revelionul nu se poate face fara sa ai musai cativa manelisti celebri! Ce s-a intamplat cu genul de Revelion de alta data?!</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca BAC-ul il mai iau doar 30% din liceeni si nu mai este o rusine sa il pici. O sa avem o tara plina de coafeze, vanzatori si zidari. Vai de mine si de pensia mea, cand mi-o veni timpul, ca n-are cine sa plateasca taxe la stat cu astia!</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca facultatea a devenit ceva banal. Nu spun sa va uitati in Vest, la cum este privita o facultate acolo, ci uitati-va pe langa voi si vedeti cine a facut o facultate. Analfabeti si personaje care cu greu ar trece un test de table inmultirii se falesc cu diplome, desi nu au trecut decat de doua ori pe la facultate. Stiti care sunt cele doua dati...</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca s-a pierdut respectul in functiile statului. Ii avem pe Iliescu (aka Bunicuta), Constantinescu (aka Tapu', Tapanache, etc.) si Basescu (aka Base, Chioru', Intaiul marinar, etc.). S-a pierdut respectul pentru functie (in primul rand toti 3 de sus ar trebui sa fie adresati cu Dn. Presedinte, cu P mare, pentru au fost, respectiv este Presedinte al tarii) pentru ca, la fel ca motivul tabloidului, romanului ii place sa aduca orice persoana importanta la nivelul lui, sa il calce in picioare, sa-i traga un scuipat si sa-i rada in fata "Nu esti tu mai bun decat mine!", indiferent daca persoana respectiva il depaseste sau nu intelectual. Atitudinea asta s-a raspandit catre toti demnitarii si inaltii functionari. Pierderea "domnului" sau "doamnei" din adresare denota nivelul incredibil la care am ajuns...</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca pur si simplu clasa politica nu ne mai reprezinta. Ca si inainte de Revolutia franceza, parlamentarii fac legi pentru ei, sa le fie lor bine, in primul rand. De noi si-aduc aminte o data la 4 ani, vreo luna-doua, dupa care isi bat joc de noi prin modul in care sfideaza bunul simt si, mai ales, legea.</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca ne e frica de tigani. Da, ne e frica, pentru ca ei sunt uniti si pentru ca ei sunt brute si oricat am vrea sa ii schimbam, nu reusim decat sa cedam tentatiei si sa ne tiganizam. Asa ca ii evitam si privim in alta parte cand un tigan talhareste un roman. Suntem un popor de lasi...</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca plecam privirea cand spunem ca suntem romani, atunci cand suntem in strainatate. O spunem soptit sau cu juma' de gura, pentru ca, in sinea noastra, ne e rusine. Ne e rusine ca lumea ne stie mai mult ca pe un popor de hoti, cersetori si curve, decat ca pe orice altceva.</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca sportul e la pamant. Suntem ultima tara din UE la capitolul sport. Si ne mai miram ca la toate sporturile performantele scad de la an la an?! Pai cand sportul natonal devine Counter Strike, nu e de mirare ca generatia urmatoare are constitutia fizica a unui somalez. </div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca non-valorile fac legea. Pentru ca apar noi vedete in fiecare zi, cu fiecare scandal, mai mult sau mai putin sexual. Pentru ca atunci cand apare un slip, apare si o vedeta. </div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div style="font-style: normal; ">Pentru ca cei mici viseaza sa devina Mutu sau Bianca Dragusanu. Pentru ca generatia urmatoare vrea doar bani de-a gata, fara munca: fotbalisti si modele.</div><div style="font-style: normal; "><br /></div><div>Pentru ca profesorii trebuie sa asculte de elevi. Pentru ca teribilismul inseamna notorietate si asta inseamna mult mai mult decat acumularea de cunostinte. Pentru ca esti mai <i>cool </i>daca chiulesti si iti bati joc de profa decat <i>looserii </i> care stau la ore si mai si invata. </div><div><br /></div><div>Pentru ca nu s-au construit dupa Revolutie atatea spitale si scoli la un loc, pe cat s-au construit biserici. Brusc, tara asta a devenit o tara fundamentalist crestina sau e ceva in neregula aici...?!</div><div><br /></div><div>Pentru ca, in vreme de criza, se construieste cea mai mare catedrala, din bani publici, in cea mai mare parte. Pentru ca romanii ar prefera sa manance si sa se imbrace decat sa se roage.</div><div><br /></div><div>Pentru ca ne urmeaza o generatie de ratati. Pentru ca noua generatie, crescuta fara durerile de inainte si de scurt timp dupa Revolutie, nu mai pun accent pe valorile morale, ci pe bani, iar eroii locali devin marii baroni locali. </div><div><br /></div><div>Pentru ca nu e fraier cel care fura, ci cel care e prins. Pentru ca nu ni se mai pare nimic anormal ca se fura, de la primul pana la ultimul om si ne minunam de cat de prost a fost ala care a fost prins. </div><div><br /></div><div>Pentru ca suntem poporul cel mai specializat la a copia la examene. De orice fel, de orice nivel. </div><div><br /></div><div>Pentru ca relatiile si 'prietenii' sunt mult mai importanti decat cunostintele acumulate din ani si ani de studiu. Pentru ca un nul intelectual sta mai bine social si financiar decat o eminenta cenusie.</div><div><br /></div><div>Pentru ca asteptam alegerile ca sa primim galeti, mancare, pixuri si alte lucruri gratis, nu ca sa schimbam ceva in tara asta</div><div><br /></div><div>Pentru ca poti sa muti o trecere de pietoni ca sa scapi de puscarie. </div><div><br /></div><div>Pentru ca poti sa scapi de puscarie daca ai omorat un om. Pentru ca ai relatii si 'prieteni'.</div><div><br /></div><div>Pentru ca exista 'baietii destepti'. </div><div><br /></div><div>Pentru ca nu facem nimic impotriva 'baietilor destepti'. Pentru ca nu e nimic de facut impotriva 'baietilor destepti'. Pentru ca 'baietii destepti' controleaza sistemul. Pentru ca 'baietii destepti' sunt sistemul. Pentru ca nu poti sa schimbi sistemul. </div><div><br /></div><div>Pentru ca se darama monumente ca sa se creeze malluri si cladiri de birouri. </div><div><br /></div><div>Pentru ca ne plangem de mila, ca e criza si nu avem bani de nimic, dar mallurile sunt pline in fiecare zi. </div><div><br /></div><div>Pentru ca iesim in strada si nu stim ce vrem. </div><div><br /></div><div>Pentru ca oamenii ies la protest adusi de sindicat, nu din proprie vointa. Pentru ca sindicatele sunte conduse de oameni de partid, care fac cum dicteaza partidul. </div><div><br /></div><div>Pentru ca partidele sunt o gluma proasta. Si rasuflata.</div><div><br /></div><div>Pentru ca n-avem pe cine sa votam, desi vrem sa votam. Pentru ca oamenii care pot sa schimbe ceva sunt repede dati la o parte sau improscati cu rahat. Pentru ca incultii trebuie sa ii aduca la nivelul lor de jeg pe cei care le sunt superiori.</div><div><br /></div><div>Pentru ca suntem un popor resemnat. Pentru ca acceptam toate belele si ne bucuram ca nu e mai rau. </div><div><br /></div><div>Pentru ca avem un trecut glorios, un prezent patetic si un viitor incert.</div>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-72099596909164538522012-04-12T00:23:00.007+03:002012-04-12T01:52:12.876+03:00Iubesc Femeia, urasc femeile...(I)<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh15ERGAC1HJwsx_AgUYnITd-_Mq9L4rWU5RdSsJenugQCVuygSductbFGz1h1kHELQdIQr2HAKO3m1RoCLu_kAeSTuxLti258-aYoaPoO6VoiIwTdon6rmrVbRkAtOfIboZnicCWN5ZbA/s1600/shadow_woman_blackSM.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 216px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh15ERGAC1HJwsx_AgUYnITd-_Mq9L4rWU5RdSsJenugQCVuygSductbFGz1h1kHELQdIQr2HAKO3m1RoCLu_kAeSTuxLti258-aYoaPoO6VoiIwTdon6rmrVbRkAtOfIboZnicCWN5ZbA/s320/shadow_woman_blackSM.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5730279685787080226" border="0" /></a>...e o chestie pe care o zic de mult timp si care nu s-a schimbat cu trecerea anilor. Pentru ca da, cu ceva timp in urma as fi putut spune ca sunt chiar misogin. Probabil ca o parte din mine inca a ramas asa, daca urasc femeile. Sau poate doar m-am maturizat si am inceput sa vad lucrurile intr-o alta perspectiva, pentru ca sunt parti bune si parti rele in orice si oricine, nu?<br />Totusi, ma simt dator femeilor care se simt brusc urate sa afle mai mult despre Femeia care se simte iubita. <span style="font-style: italic;">Femeia</span> nu are un nume, nu are chip sau varsta. Probabil este varianta feminina a Fat-Frumosului pe calul sau alb care vine si face din noapte zi si vindeca toate durerile.<br />Ma uitam aseara la un film (n-o sa spun care, e prea cheesy ca sa il divulg) despre o tanara inteligenta, amuzanta si - mai ales - frumoasa. Nu era din cale-afara de sexy, dar avea<span style="font-style: italic;"> ceva</span>, acel <span style="font-style: italic;">ceva</span> care schimba totul. Un <span style="font-style: italic;">ceva </span>care ne da noua, barbatilor, mintile peste cap si uitam ca avem creier si facem muuulte lucruri tampite. De obicei de aici se nasc povestile pentru nepoti cu <span style="font-style: italic;">Am facut si eu niste tampenii cand eram de varsta ta... </span><br />Nu stiu altii cum sunt, dar pentru mine ochii chiar sunt oglinda sufletului. Si nu exista nimic mai frumos pe lumea asta decat o femeie care zambeste. Dar nu zambetul acela prefacut, zambetul acela fortat, de complezenta, nu zambetul uscat, de Miss Univers care vrea sa scape lumea de saracie si sa ajute copiii din lumea a treia; nu, e vorba de <span style="font-style: italic;">acel </span>zambet care vine din suflet si face ochii sa scanteieze. Zambetul asta sincer iti da fluturi in stomac si asta este probabil cel mai placut sentiment din lume.<br />N-o sa neg ca un zambet frumos merge bine cu un corp frumos, dar concesiile facute fluturilor sunt atat de multe ca nu pot sa creez un tipar al fizicului Femeii. Ce-i frumos si Lui Dumnezeu Ii place, dar... ce-i <span style="font-style: italic;">frumos</span> pana la urma? Ce e frumusetea feminina si de unde izvoraste ea? Nici Enciclopedia Britannica nu ti-ar putea raspunde la asta, dar asta pentru ca, probabil, barbatii sunt diferiti si au viziuni diferite. Totusi, dupa cum zice si proverbul, exista un consens, un adevar general acceptat despre <span style="font-style: italic;">frumos. </span>Sa vedem daca pot sa-l pun in cuvinte.<br /><span style="font-style: italic;">Frumosul </span>nu inseamna tonele de machiaj si pudra aplicate cu darnicie pe chip si nici tinutele mulate care arata ca Mama Natura e din cale-afara de darnica. <span style="font-style: italic;">Frumosul</span> e ce ramane dupa ce dai la o partea toate astea. Inseamna gingasie, inseamna stil, inseamna sinceritate si inseamna fluturi in stomac. Unii ar mai adauga ca inseamna pasiune, inteligenta, fler sau compasiune, dar eu zic ca deriva sau sunt continute de cele enumerate inainte. Bineinteles, ai putea scrie multe alte carti despre <span style="font-style: italic;">frumos</span>, dar ai ajunge sa-l strici, desfacand firul in 4, asa cum fac<span style="font-style: italic;"> femeile</span>. Dar nu vreau sa vorbesc despre femei acum si sa-mi stric buna dispozitie, asa ca nu voi mai continua subiectul.<br />Probabil e o utopie, desi, comparativ cu idealul masculin al femeilor, noi cred ca cerem mult mai putin. Desi, evident, <span style="font-style: italic;">ele</span> sustin ca le cerem prea mult. Dar asta nu-i adevarat, pentru ca utopiile noastre sunt mai usor de gasit decat utopiile lor. E de-ajuns sa scoti o femeie din lumea ei cu probleme cotidiene, sa o dezloci din toate cutumele ei si sa-i arati ca lumea e simpla, ca 1 si 1 fac 2 si ca albul e alb si negrul e negrul. Atunci, pentru cateva momente, poate minute sau ore daca ai noroc, atunci cand descopera cu o bucurie sincera ca viata e frumoasa si merita traita si ca fericirea e la indemana oricui - atunci vei descoperi Femeia. Din pacate pentru ea si pentru tine, nu tine mult, dar tu o sa tii mult timp minte.<br />Asa vad eu Femeia. Tot mai rar, ce-i drept, dar acele momente nu se uita...<br /><br /><span style="font-style: italic;">PS: Recitind randurile de mai sus, incep sa am indoieli cu privire la modul cum le vedem noi pe femei si tare mi-e frica ca si noi suferim de idealism ca si ele. Bineinteles, poate sa fie doar un caz izolat in persoana mea, desi ma indoiesc. Probabil ca Femeia si Barbatul vor ramane doar doua entitati catre care sa aspiram, dar care, in loc sa ne faca sa dorim sa fim mai buni, sa faca exact opusul si sa ajungem sa ne dispretuim pentru ca privim in sus, la ceva ce nu exista, cand ar trebui sa privim langa noi, la cineva palpabil, care ne place si ne accepta asa cum suntem.</span>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-89786164304235982392012-03-03T10:27:00.003+02:002012-03-03T10:32:50.970+02:00Momente<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfY-h-g-_DCsKOXe2EG5_tH6l9a8EulvMtrjofy5zxVU-PLQFhkkYs4iqzKcNJeYrSHn5l9YxiGC-5G8elfhyphenhyphenYfBd6n2SDrwCd5NBjYqfFKjUQOUXpPgCplmQ_FaxiGa_CVUiakmie4AU/s1600/14.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfY-h-g-_DCsKOXe2EG5_tH6l9a8EulvMtrjofy5zxVU-PLQFhkkYs4iqzKcNJeYrSHn5l9YxiGC-5G8elfhyphenhyphenYfBd6n2SDrwCd5NBjYqfFKjUQOUXpPgCplmQ_FaxiGa_CVUiakmie4AU/s200/14.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5715585983988274722" border="0" /></a><br /><span style=" line-height:115%;font-size:100%;" >Nu, nu clipi. Nici macar sa nu schitezi vreun gest sau sa pierzi vreo mima care sa spuna macar a mia parte din ce simti, ce vrei sau ce gandesti. Si, mai ales, nu din ce speri. Nu, nu. Asta in mod sigur nu. Sperantele trebuie ascunse de oricine, sunt punctul tau cel mai slab. Sunt lucrurile pe care le vrei, dar nici nu crezi macar ca poti sa le ai. Nu, nu, lasa sperantele pentru visele alea cu ochii deschisi, lasa-le pentru momentele cand poti sa visezi cu ochii deschisi. Dar acum nu e unul dintre acele momente. Nu, acum e chiar opusul, acum e unul dintre cosmarurile pe care trebuie sa le traiesti cu zambetul pe buze. Cineva o sa piarda<span style="mso-spacerun:yes"> </span>azi. Ba nu, a pierdut deja, doar ca nu o stie inca. Dar cine...?</span> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify"><span style=" line-height:115%;font-size:100%;" >Ii privesti cu atentie gesturile, fiecare cuvant rostit e analizat dintr-o mie de perspective. Nimic nu se pierde, totul se transforma, nu? Da, dar in ce? In ce vrei tu, bineinteles, si vrei mereu altceva, cu fiecare clipa altceva. Si-atunci cuvintele inseamna si ele altceva, pana ce numai intelesul lor nu-l mai au. Si-atunci o iei de la capat, sa vezi ce ai vrut la inceput, dar, pana sa te dezmeticesti, a mai rostit un cuvant si toata analiza s-a dat iar peste cap... Ca un puzzle cu din ce in ce mai multe piese, pe care trebuie sa-l rezolvi pana la piesa urmatoare. Ti se invarte capul, dar, cu toate astea, iti place. Asta e fiorul, asta e placerea de a trai, emotia pana la cuvantul urmator, pana la piesa urmatoare. Sunt lumi intregi care se nasc cu un cuvant si se naruie cu urmatorul, sunt posibilitati finite de primul sunet din acest urmator cuvant. Dar pana la el, ce frumoasa odisee...! </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify"><span style=" line-height:115%;font-size:100%;" >Deodata se opreste si te opresti si tu. Urmatorul cuvant va veni de la tine. Acum e randul tau si depinde de tine daca lumile acelea se vor narui sau nu. Un Univers de posibilitati sta inaintea ta, la cheremul, asteptandu-te pe tine sa-i dai viata. Si-atunci ce te opreste, de ce nu faci nimic? De frica lui „Si daca...?” si a lui „Ce-ar fi fost daca...?” ? Da, pana sa spui ceva totul ramane posibil si ce senzatie frumoasa e! Iti musti buza, mai vizualizezi o data Universul acela cu pomii verzi si zile cu soare si apoi le-arunci pe toate. Toate sperantele, toate visele, toate nazuintele. Pe unele le arunci la vedere, pe altele le ascunzi cu un zambet sau le deghizezi intr-un regret. Dar toate sunt acum in fata ta. Te incearca o brusca senzatie de libertate. Nu mai depinde de tine, tu ai spus ce era de spus. Alea iacta est...</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify"><span style=" line-height:115%;font-size:100%;" >Dar acum nu mai clipesti. Nu mai schitezi vreun gest. Urmeaza alte senzatii, alte dorinte, alte ganduri, alte sperante. Te pregatesti pentru cuvantul urmator...</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify"><span style=" line-height:115%;font-size:100%;" > </span></p>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-85109534366934560462012-02-04T23:13:00.002+02:002012-02-05T00:27:07.926+02:00Bagajul meu pentru insula pustie - leapsaAm primit <a href="http://iulianjuhasz.blogspot.com/2011/12/bagajul-meu-pentru-insula-pustie.html#more">o leapsa </a>de la Iulian acum mult timp, ca si uitasem de ea. Dar cum i-am luat blogul la puricat, din prea mult timp, am dat din nou peste ea.<br /><br />Ce as lua cu mine pe o insula pustie...? Nu prea mi-ar placea sa merg pe o insula pustie, dar hai, fie...<br /><br />10 chestii pentru o insula pustie:<br />1. Encyclopedia Britannica - asta e 2 in 1: e si utila si mai si pierzi timp citind-o.<br />2. Un laptop cu 500 TB memorie, 16 GB placa video, procesor de 7 GHz 8-core si 24 GB RAM, pe care sa fie ultimele jocuri, Top 10000 filme (IMDB, Cinemagia, Youtube, YouPorn, Discovery, National Geografic, Playboy, Penthouse scl - de toate pentru toti), 'Cele mai frumoase 7500 de carti de citit intr-o viata' si Angry Birds. Nu trebuie sa lipseasca Angry Birds.<br />3. Un reactor nuclear si un cablu de alimentare pentru punctul 2.<br />4. O trusa de scule all-in-one. (D-alea de mecanic, 'tools', sa nu va duca gandu'...)<br />5. O haina de blana care pe dos sa fie costum de baie (Nu stii niciodata cand ai nevoie).<br />6. Un cort ca <a href="http://thecoolgadgets.com/solar-powered-tent-oranges-glastonbury-concept/">asta </a>.<br />7. Ingrediente pentru o nunta de emir.<br />8. Un ski-jet.<br />9. Garderoba lui Tom Hanks.<br />10. Un telefon cu GPS si semnal prin satelit. Nu am zis ca as si ramane pe o insula pustie.ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-10757299655291248382012-01-02T04:02:00.002+02:002012-01-02T04:16:45.477+02:00Deziluzii cotidieneNu fii rau! Nu minti! Nu fura!<br />Nu jigni! Nu lovi! Nu-njura!<br />Respecta si vei fi respectat!<br />Accespta si vei fi acceptat!<br /><br />Nu fa rau! Nimanui! Niciodat'!<br />Nu uita de unde-ai plecat!<br />Pretinde doar ce e la tau!<br />Reclama-l pe cel ce e rau!<br /><br />Nu-nsela! Nu rani! Nu uita!<br />Nu cere ce tu nu ai da!<br />Iubeste cu trup si cu suflet!<br />Trateaza-i pe toti cu un zambet!<br /><br />Astfel de sfaturi le dam celor mici,<br />Sa treaca prin viata cat mai fericiti.<br />Pe ei ii mintim, pe noi ne-amagim,<br />Sperand sa traiasca ce-am vrut sa traim.<br /><br />Dar singuri, crescand, copiii-si dau seama<br />Ca viata e altfel decat zicea mama,<br />Ca lumea e cruda, urata si hada<br />Si toti te respecta cat respecta o rama.<br /><br />Toti sunt rai, toti te mint si te-njura,<br />Te jignesc, te lovesc si te fura.<br />Respectul e unul doar afisat.<br />Nu spera, nu vei fi nicicand acceptat!<br /><br />Te urasc, te sapa, te-ngroapa.<br />Ii gadila sa te vada luand teapa.<br />Pretind ce-i al lor si tot ce-i al tau<br />Si totul e bine cand totul e rau.<br /><br />Deschide-ntai ochii si nu inima!<br />Pazeste-o! Doar tie iti pasa de ea!<br />Caci restul o frang si ti-o calca-n picioare<br />Si nu e pe lume durere mai mare.<br /><br />Acum nici cei mici nu mai cred in povesti,<br />Poti sa minti si sa furi atat cat poftesti!<br />Sa inseli, sa ranesti si-un suflet pereche,<br />Cum sa fii fidel?! E-o gluma cam veche...<br /><br />Sa minti cu-nfocare-a devenit o virtute:<br />Minciuna-i usoara si scapa de multe.<br />Adevaru-i respins si tratat cu raceala.<br />Constiinta-mpacata? Ce pacaleala!<br /><br />Te miri cate masti pe o singura fata:<br />Fie ras sau furie, le schimba pe data!<br />Sa barfesti pe la spate e-un semn de onoare.<br />Respectul de sine?! Ce obrazare!<br /><br />Ironic si crud, acest cerc al vietii:<br />Ce-ai fi vrut sa fii or sa vrea si nepotii.<br />Tu n-ai reusit, nici ei n-o sa poata:<br />Societatea aclama eroi doar in groapa.ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-67004472771997161772011-12-25T10:59:00.005+02:002011-12-25T21:01:28.779+02:00Carl si demoniiPădurea era dintotdeauna casa spiridușilor, spiritele protectoare ale pădurilor, care întotdeauna au reprezentat o fortăreața puternica în fata nestăvilitelor puteri malefice ale demonilor. Si aceste spirite benefice simțeau imediat prezenta unor astfel de demoni si imediat se alarmau cu toții sa se lupte cu ele și sa le izgonească cat mai repede, înainte ca vreun suflet nevinovat sa le cada victima. Din păcate, spiridușii nu-i puteau proteja și pe ceilalți, care nu se aflau la adăpostul pădurii, de aceea demonii se plimbau nestingheriți.<br />Pe lângă una dintre pădurile astea au trecut odată doi demoni, fără sa știe ca acolo trăiau spiridușii. Cum s-au apropiat de poalele pădurii, pădurea a început imediat sa forfotească, sa vuiască și, într-un final, din desișuri a ieșit o armata de spiriduși. Spiridușii arătau ca niște oameni ca statura, dar aveau, fata de aceștia, niște aripi transparente care păreau foarte firave, dar care puteau sa reziste la multe încercări. Asa ca, atunci când demonii i-au văzut întâia oara, au crezut ca sunt oameni. Demonii, în schimb, sunt de asemenea cat oamenii ca statura, dar și ei au aripi, iar aripile lor sunt întunecate, precum gândurile care ii conduc. Iar acești demoni se hrăneau cu sufletele oamenilor nevinovați, care le cădeau în mreje fără nici o speranță.<br />Când demonii s-au îndreptat spre primii spiriduși, pe care ii crezuseră oameni, erau foarte slăbiți și aveau nevoie sa devoreze sufletul cuiva, pentru a prinde iar puteri. Atacul neprevazut al duhurilor pădurii baga frica în ei și o luară la fuga imediat. Dar nu fu nevoie sa se depărteze prea mult, pentru ca spiridușii nu mai reprezentau o forță de temut când nu mai erau sub proctectia pădurii. Magia spiridușilor, care ii vătăma pe demoni în desișurile pădurii, nu mai avea nici un efect în afara ei.<br />Demonii aveau și ei puteri magice, dar magia lor era malefica, la fel ca ei. Prin magia lor neagra, cei doi demoni creară o casa frumoasa, care mirosea a mâncare și care ademenea orice trecător. Si iată ca nu trecu mult timp pana când trecu primul suflet nevinovat pe lângă casa demonilor. Era un tânăr pe la vreo 25 de ani, înalt, blond, cu ochi albaștri, îmbrăcat cu o tunica albastra si cu pantaloni albi de cavalerie, iar demonii când văzură se si preschimbară în doua femei frumoase, ca sa il ademenească înauntru.<br />Folosindu-și puterile, femeile il si convinseră pe tânăr sa le treacă pragul si sa il cinstească cu mâncărurile si băuturile lor. Si e si greu sa refuzi doua femei frumoase, când sunt atât de primitoare.<br />Cum trecuse tânărul pragul casei cu un etaj, cele doua femei se si înțeleseră din priviri care dintre ele avea sa il lovească pe tânărul ofițer de cavalerie. Cea care făcu semn ca ii va face ea felul, clipi o data din ochi si casa se preschimba. In camerele pe care el nu le văzuse încă, apărură fotografii și picturi care-și avea menirea de a-l impresiona pe tânăr si a-l face sa se simtă cat mai bine primit. Dar femeia merse pana într-atât încât ii afla numele si ii atârna un șirag cu numele lui, din litere de aur, deasupra usii: Carl. Tânărul fu sedus de ideea ca aceste doamne superbe sa fi auzit de faima lui si se lăsă prada dezmierdărilor acestora.<br />Femeia il invita, in cele din urma, sus, in dormitor. Tanarul nu se lasa rugat a doua oara si urca in spatele ei, in timp ce cealalta femeie ii privea satisfacuta, cu o ura pe care parca abia si-o stapanea. Femeia care il chemase pe tanar sus, in schimb, urca alene, lasandu-i prilejul sa se bucure de formele ei atragatoare, dar nu putu, la randul ei, sa nu schiteze un ranjet satisfacut, unul care ii si arata, dealtfel, figura demonica pe care o avea de fapt. Pret de o clipa, buzele rosii si dintii albi, sclipitori, fura inlocuiti de niste buze uscate si negre si niste colti ascutiti, pe care o limba serpeasca, despartita in doua, ii stergea in semn de pofta nestavilita. Dar cand se intoarse languroasa din nou spre tanar, aceste trasaturi odioase disparusera ca prin farmec, iar ceea ce putea sa vada el era doar un zambet seducator ce il ademenea sus, in dormitor.<br />A doua femeie nu mai urca, atunci cand vazu usa trantindu-se in spatele tanarului. Ramase in asteptare pe o canapea si nici nu avu mult de asteptat, caci se si auzi un tipat din camera respectiva. Un tipat puternic, de sfarseala, ce venise din toata fiinta tanarului care-si simtise viata pe sfarsite. Cand femeia urcase sus in camera, il vazu pe tanar in ghearele demonului, care nu-si mai pastrase forma femeiasca. Si demonul isi cascase gura grozava catre tanar, dar, spre uimirea acestuia, nu isi infinse coltii in el, ci incepu sa traga aer in el. La inceput, tanarul nu isi dadu seama ce se intampla, dar apoi simti cum isi pierde puterile si paru sa-si dea duhul.<br />Ce se intamplase fusese ceea ce demonii le faceau oamenilor ca sa se hraneasca: le scoteau sufletele pe care, mai apoi, le devorau. Dar, daca, de obicei, sufletul omului prins de demon trece imediat in fiinta demonului, intarindu-l pe acesta, de data asta sufletul tanarului ramasese suspendat in aer, intre corpul sau si demon. Sufletul tanarului privea acum uimit la corpul sau si la demonul ce incerca sa il devoreze si parea sa nu inteleaga nimic.<br />Femeia care ramasese in prag, fiind martora la aceasta intamplare, era si ea foarte uimita de prezenta sufletului intre ei, dar isi veni rapid in fire. Ii facu semn demonului ca nu trebuie sa il lase sa-si recupereze trupul, asa ca demonul deschise o gaura in podea ce parea sa dea direct in iad si vru sa arunce trupul inautru.<br />Dar se petrecu ceva neasteptat: sufletul tanarului se razvrati. Vazand ca nu putea fi atins de demoni, ii puse la pamant pe amandoi si apoi isi recupera trupul. Tanarul, revenindu-si in simtiri ca dintr-un cosmar, vazu ca fusese de fapt real, asa ca se ridica si o lua la fuga pe usa afara, inspre padure. Si alergand asa, fu nevoit sa sara peste un sant dar, in zbor peste el se petrecu ceva ce il uimi pana si pe tanar: doua aripi mari puternice, transparente, iesisera de sub hainele sale. Nu le mai vazuse niciodata, dar se bucura, fara sa stie, ca aparusera. Si atunci o porni spre padurea care parea sa-l cheme prin mii si mii de glasuri...ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-72808157838159049652011-11-29T13:05:00.003+02:002011-11-29T13:56:09.552+02:00Come, dream, and take me away...!'What if the dream is the reality? What if we're only sent here till we find our soulmate and then, at that very great moment, we both realize this and say the magic words that would take us back?' This was Tom's firm belief and he'd always say it, to anyone he'd ever met:<br />'Come, dream, and take me away...!' but no one had the reaction he's been expecting for so long.<br />Up until a moment when he stopped believing too, but he would still say the words, more as a joke than what it was at first. Or at least that's how his spouse, Jane, felt it and sometimes she would say the words together with him, hoping and believing that his dreamland would actually be true and they would both return 'home'.<br />But the world is a great and mysterious place and we never know what lies ahead. So it happens that Tom's best friend, Chris, was married to Jane's best friend, Amelia. And it could have been coincidence, it could have been destiny, but Tom and Amelia had never met, though fate has given them several opportunities. And one day, Jane went to Amelia's house and Chris came to see Tom.<br />And they start talking their usual topics, till Jane gets to the story of Tom's eternal dreamland. And at the very moment she was about to tell Amelia the famous words, Chris was telling Tom this:<br />'She's sometimes acting strangely. She's looking at me like she's about to say something, but then she blocks, uses a lame excuse and walks away. So one day I go to her and ask her what's she been trying to tell me. Guess what she answers: <> and then she starts mumbling something about some dreams...'<br />Coincidence or not, Tom had never told Chris about the dreamland he's been talking about years back, because, as time passed by, he'd become embarrassed to talk about it with a guy.<br />'Come, dream, and take me away...!' told Jane to Amelia, at the end of the story.<br />'Come, dream, and take me away...!' is what both Tom and Amelia said at the same time. And then they've realized...<br />Storming out the door, they've both tried to run to each other, before it was too late. Before that very last moment, when they would leave the world, they begged divinity and destiny and everything for a glimpse at each other so they could know who was their soulmate in this world.<br />But they didn't meet. And no one has ever seen them since. And Amelia's regret was that they might not know each other in the dreamland either...ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-87052399388539598672011-09-05T14:09:00.006+03:002011-09-05T15:51:54.512+03:00The Multiverse<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>RO</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> <w:usefelayout/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >Exhausted, John got out of bed with the same lack of will to live as he has been for the last ten years. Though a ghost of the man he used to be, he was still the head of the Investigation Department of the Multiverse. And for the first time, in the last ten years, he had the chance to get his life back.</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >He went into the office not saying a word. The secretary saw him and instantly jumped out of her seat to meet him, speaking continuously and agitated:</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Sir, you are not allowed to enter here! We have strict orders not to let you come inside...! I will have to call Security in case you...'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >John silenced her with the back of his hand and kept going silently, eyes wide open and set to a door in front of him. He took a small gun from his jacket, which created a panic in the room and everybody started to run terrified, but John payed no attention to any of them and carried on to the door. </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >He enter the big office, which had few furniture in it, which, together with the light colors of the walls and decorations, created the illusion of being even wider. In that vast space, right in the middle, there was a big white desk where a woman sat and wrote something, quite unimpressed by the frenzy outside her office.</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Ah, John!', she said kindly. 'I’ve been expecting you for quite a while, now. You sure did take your time!' </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >He didn’t say anything, just kept staring at her and loading his gun. At the sight of this, the woman gently stood up and hid behind a wall, without being scared or even impressed of his standing. </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Why did you do it?' he asked her and went by a shelf full with metal pieces. The metal flew out of the shelf and pierced his leg skin and he felt a burn with every piece of it. After a few more piercings, his legs and whole chest was covered with metal. </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Well, I guess it’s time you knew the truth why our son died, John!', his wife said, coming out from behind the wall. 'THAT is why, John! I wouldn’t want him to end up like us!' </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Like what?', he shouted. 'Alive?'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Oh, John, how many things you don’t remember! But I guess it’s time you find out all of them... It’s been years since I’ve started hating the Multiverse. I’ve discovered it and it brought me fame and this big white office that makes me feel the loneliest person in the world. But that’s not the only thing that brought me... us... isn’t it? The technology, the machines, the medicines, all those things we love to have that made us all-powerful and immortals. I hate them all...!'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'How can you say that...?'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Of course, they’ve also brought me you, she said, when you’ve been appointed as the new head of the Investigation Department of the Multiverse. Crimes were being committed and this new division of yours asked that all the people should be given that damned technology of mine to save us all from death...' </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'But our son...? Why did you...?'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >'Our son died because I didn’t want to put those things in him, I wanted him to enjoy life as we used to, before the Multiverse and immortality, when life was worth living because it was the only one we had. It’s what we both wanted for our child...'</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%;font-size:100%;" >John was shocked, he couldn’t say anything. So she kept going:</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%; mso-ansi-language:EN-USfont-size:100%;" lang="EN-US" >'You couldn’t endure the pain, so I’ve altered your memory to think that he was murdered and you would have something to pursue. But something went wrong, because we do this every ten years, John! You busting in my office, scaring the employees, waving guns at people and wanting to shoot me...' </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%; mso-ansi-language:EN-USfont-size:100%;" lang="EN-US" >John stood there, eyes wide open, without blinking, staring at something in front of him.</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%; mso-ansi-language:EN-USfont-size:100%;" lang="EN-US" >'It’s the seventh time, John!', his wife continued to tell him. 'Every time you leave this office, it’s like the moment after his death to you, John! I don’t know how long I can take it any more...!' </span></p> <p class="MsoNormal"><span style="line-height:115%; mso-ansi-language:EN-USfont-size:100%;" lang="EN-US" >John didn’t say a word. Eyes wide open, he turn around and went for the door, while his wife was shouting at him to never come back. Careless to her yelling, he got out of the office. The secretary came to meet him and he told her smiling, still eyes wide open:</span></p> <p class="MsoNormal"><span style=" line-height: 115%;font-size:100%;" lang="EN-US" >'Hello, Mr. Berstein! Great game last night, right? I bet you didn’t see that one coming! Those beers are still on for tonight, right?'
<br /></span></p>
<br />ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-24119056568223271572011-07-31T22:17:00.005+03:002011-07-31T23:56:12.493+03:00Episode 2'I will blow your mind...' he whispered in her ear, then sat back and took a deep breath, inhaling all the fumes of his cigarette, while waiting for her reaction. She listened curiously to his words, then giggled and took an amused look at his stance.<br />'And how exactly are you gonna' do that?' she asked him, hardly stopping herself from laughing.<br />'I will read your mind.' he replied and gave her a mysterious look that made her giggle again. She then took another look at this guy in front of her that was trying to impress her and thought for a little while if he was even worth the next question she was about to ask. But she decided to play along, at least for the fun...<br />'And how will you do this?' she asked, this time more serious and curious about his reply.<br />'I won't tell you how', said he, 'but I will show you. Think of something interesting and I will tell you what that was...'<br />She suddenly became more interested in this little game he was playing. She gazed into his eyes and saw that he was serious in every word, so she decided to beat him at his own game. She started rolling her eyes mumbling nonsense words whose meanings she barely knew, waiting for him to be truth to his words and say what she was thinking about.<br />'No! Don't ruin it, by thinking of random words I might never have heard about!', he told her, interrupting her sabotage. 'That's not how it works. Think of something interesting, something worth thinking about...'<br />She stopped in amazement. Even though he wasn't specific about, he did said what she was thinking about. But then again, she was mumbling, so he must have read her lips. That was too easy, she needed something challenging.<br />She stopped smiling and began to think about something he couldn't have known about. She lowered her face in concentration and looked at that small glass table that was separating them and saw in it the diminishing light of the sunset. A small breeze blew away some fallen leaves, somewhere in front of them, and she began staring in a far, admiring the sight, with a glimpse of a smile on her face.<br />He watched her quietly for a few minutes, letting her fall deep into her own memory. He analyzed every move she made, everything she did, without her even realizing it. After a little while, he said briefly:<br />'That's lovely... Where was that?'<br />She stopped and stared at him in full amazement, not blinking and almost jaw-dropping. '<span style="font-style: italic;">He couldn't have... could he?!</span>' After a few seconds of trying to decide, she asked: 'What was what?'<br />'That beautiful memory of you and your father, on that lovely alley, in that lovely afternoon...'<br />She stopped breathing. She threw a scared look at him as she could barely believe what he just said. 'You were just a little girl', he continued troubling her, 'and your dad took you out, in a lovely autumn afternoon...'<br />She became pale and couldn't say a word. She stared for a few seconds at this guy that had just blown her mind so bad she could barely speak. She was trying to understand how that was possible, but that last sentence, <span style="font-style: italic;">you were just a little girl</span>, blew her over. There was no one else, except her or father, that could've known about it. But still...<br />'How...?' - that was everything she could say, but it was enough for him to understand what she meant.<br />'Oh, darling! Relax!', he told her comforting, 'I'm not a telepath! I didn't get into mind and looked at your secrets, I've just read <span style="font-style: italic;">you</span> and I knew what you where thinking about...'<br />Not surprisingly, that wasn't too much of a comfort for her, though. She still couldn't understand what really happened a few moments ago and she was just as confused as before. She took a deep breath and asked him: 'How did you do it?'<br />He looked at her in disappointment, but saw exactly how troubled she was, so he decided to unveil his secret to her.<br />'I didn't have to go inside your mind to understand what you were thinking about, I've just used my reasoning. I saw you looking at the sunset and then at the blown leaves. I then saw that smile on your face and the way you were caught by your memory. I understood it was a memory, because you were looking downwards. That's what we do when we think of something that is stuck to our memory. So I followed your look to the fallen leaves and they gave me the clue that it was autumn in your memory. And then the smile told me it was a beautiful old memory, from your childhood, because those memories remain with us the longest and they are the ones who shape us...'<br />'But how did you know is was about my father?' she asked him, with a tear running down her cheek.<br />'I didn't. I guessed. I knew you only live with your mother so I presumed your dearest childhood memory would be one with your father. I guess I was right.'<br />He stopped talking and saw her eyes full of tears. Maybe it was too much, maybe he had gone too far this time. He had a burst of apologizing, but she interrupted:<br />'I was 6, back then. My father took me to the park. He bought me some candy floss and took me to those small trains... I don't remember much about it, but it's my strongest memory of him. It was before...' and stopped. She just looked away and didn't say anything.<br />They stayed like this for a few minutes, her staring at the far and him not knowing what to say next. He smoked another cigarette while she was trying to pull herself together. She wiped the tears from her eyes and took a look at him as he was calmly smoking and said:<br />'Boy! You do know how to impress a girl, don't you?'ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-90340612907486509382011-07-11T21:39:00.005+03:002011-07-11T22:36:35.179+03:00The "F" words...F**k everything that should've been and wasn't, f**k false hopes and dreams that never came through, f**k every smile that wasn't returned with a smile, f**k every missed call and every unanswered SMS, f**k every greeting that wasn't replied...<br />F**k all the dates that didn't took place, f**k all the stars that weren't counted, f**k all the poetry and all the lyrics and all the speeches that were never spoken outloud, f**k all the beaches all around the world, that were walked on alone, f**k every night and every day alone, every breakfast not taken in bed and every dinner not taken with candle lights...<br />F**k one-way roads, empty houses and taxi cabs, f**k burned photos, favourite songs and soaps, f**k sunrises and sunsets by the beach all alone, f**k promises, f**k space, f**k heart-shaped pillows and chocolate boxes...<br />F**k Valentine's Day, f**k romantic movies, f**k Harlequin novels and every other liar...<br />F**k anxiety, f**k fear, f**k prejudices, f**k pride, f**k rules on behavior...<br />F**k exes, parents that would enterfere, friends who won't tell and friends who did, f**k everyone from everywhere who stood in the way of ever expressing how you truely feel.ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-85744182843430405142011-01-21T18:18:00.003+02:002011-01-21T18:22:48.935+02:00Povestea cailor fermecati...<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>EN-US</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Se facea ca traiau odata, intr-un tinut indepartat, niste cai fermecati care cutreierau campiile si codri nestingheriti si erau lasati in pace de oameni, pentru ca acesti cai erau spiritele care faceau sa vina si sa treaca anotimpurile. Astfel, caii de vara erau roscovani, cei de toamna erau negri ca pana corbului, cei de iarna erau albi ca zapada, iar cei de primavara erau cafeniu deschis. Si fiecare dintre ei nu puteau sa ramana decat in anotimpul lor, iar cand acesta se incheia, se faceau nevazuti pana anul urmator. </p> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Dintre toti caii, cei mai frumosi si mai puri erau caii albi, ai zapezii, iar caii negri, de toamna, le purtau o ura groaznica. Si dintre toti, regele cailor negri era cel mai mare dusman al lor. Si zi de zi, regele intunecat planuia cum sa faca sa scape de caii zapezilor. Si intr-o zi, ii veni in minte un plan ingenios…</p> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Caii acestia fermecati purtau cu ei mereu niste clopotei de cristal care scoteau un clinchet fermecat, dar care mai aveau si o alta indeletnicire, numai de ei stiuta: atunci cand venea vremea, acesti clopotei cresteau tot mai mult pana cand erau destul de mari sa inca un cal inauntrul lor. Si acesta era locul unde se odihneau caii pana la venirea urmatorului an. Si nimeni nu ii putea vedea, caci clopoteii erau fermecati si nu se lasau vazuti de oameni cand isi protejau stapanii.</p> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Si intr-un an, regele intunecat nu s-a mai odihnit sub clopotul sau, ca in fiecare an, ci s-a ascuns de toata lumea si a asteptat sa treaca iarna, sa ii prinda pe caii zapezii in timp ce dorm in clopoturile lor. Si era chiar in momentul in care regele cailor zapezii isi ducea regina si copiii la odihna, cand a aparut temutul rege intunecat. </p> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Si-atunci a inceput o lupta ca-n povesti, de s-au cutreierat cerurile. Si vremea a luat-o razna, caci nu stia ce anotimp sa mai fie. Si cei doi regi zburau ca sagetile prin aer – caci erau cai fermecati, cum am zis – si cand se loveau faceau sa rasune tunete si mii de raze straluceau pe cer mai puternic decat soarele. Si lupta dura mult, pana cand regele zapezilor isi lovi naprasnic dusmanul si il arunca din inaltul cerurilor. </p> <p style="font-style: italic;" class="MsoNormal">Si atunci lumea isi reveni si toate lucrurile revenira la normal si intreaga natura isi relua cursul obisnuit…</p><p class="MsoNormal"><br /></p><p class="MsoNormal">Cam asta am visat eu azi-dimineata. Pretty cool, huh? :D<br /></p>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-44751332444519793632010-11-07T09:57:00.005+02:002010-11-07T10:20:49.700+02:00Povestea copilului-foca si a agentiei super-secreteSe facea ca era o familie care au gasit/facut rost/(i donno...) o fetita micuta si blonduta care era de fapt o foca cu ceva puteri supranaturale. (Nu stiu care sunt puterile naturale ale unei foci, dar asta oricum era copil-foca si avea super-puteri pentru un om normal.) Si oamenii astia s-au gandit sa se mute intr-un loc izolat ca sa o apere pe copila-foca de o agentie supersecreta care ii voiau puterile.<br />Si se muta familia intr-o zona izolata din Alaska, la o ferma de porumb, unde nu aveau vecini pe o raza de vreo 50 km. Cel putin. Si normal ca intr-o seara apar agentii imbracati<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOQW5OAfPRtz59MniP2qlHxF0LjKR7zWz904NHZfnZvUz4oGghxAd9ws-FR0OIRiCDFRTLQsgL-pNxitp5XgivXd78wZMLPPIjyhOIvHZJU48VSAF0EyOnJJZGY3QbpvDE2qLbgjRtKdQ/s1600/060103-A-6365W-065.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOQW5OAfPRtz59MniP2qlHxF0LjKR7zWz904NHZfnZvUz4oGghxAd9ws-FR0OIRiCDFRTLQsgL-pNxitp5XgivXd78wZMLPPIjyhOIvHZJU48VSAF0EyOnJJZGY3QbpvDE2qLbgjRtKdQ/s320/060103-A-6365W-065.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5536719680635742690" border="0" /></a> in negru de la malefica agentie supersecreta care voia sa captureze copilul-foca si sa ii fure secretele. Se dau ei jos dintr-un elicopter negru, pe franghii si imbracati in camuflaj negru (era deja noapte), si incep sa caute copilul-foca. Dar acest copil-foca s-a prins de planurile agentilor si a inceput sa-i secere cand au intrat in lanul de porumb. (Mai cadea la pamant cate un agent exact ca-n Jurrasic Park... X cand trec aia prin iarba inalta.)<br />La sfarsit, cumva-cumva reusesc sa izoleze familia in bucatarie si agentii le zic ca daca nu o cedeaza pe copila-foca ii omoara pe toti. Tatal si mama adoptiva i-o dau, intr-un final, sefului agentilor, care atunci cand o ia in brate si se pregateste sa scoate sunetul macabru de invingere, se transforma in ceva om fara piele si gelatinos. Si mama si tata il atrag pe seful-gelatina in bucatarie si incep sa-i scoata creierul pe bucati si sa-l faca piure.<br />Scena de final e cu mama, tata si copilul-foca care isi rup cu totii hainele si se tavalesc pe iarba, goi-pusca, pentru ca copilul-foca sa le invete mirosul si sa aiba incredere de ei (Probabil faza cu gelatina i-a dat un pic peste cap.), totul intr-o atmosfera de sarbatoare.<br /><br />Foarte tare, nu? Asta am visat eu azi-noapte :))ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-24016436689876073512010-11-03T00:31:00.004+02:002010-11-03T01:28:42.810+02:00Despre dragoste si alte tampenii...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS_xu_lKua2oz2gUOCiW7FCrV7RqaQ_vf7bvew-erigx0747gag8XvnF-9uoQr4v-6C_d5d7kgPum0a8Tq9NFV5JhAzp5ylmWvXOSKPKcPBy4VFvyEvSdbE9-VyAp91XuUpHsk6Q90fq4/s1600/hand_of_love.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 300px; height: 281px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS_xu_lKua2oz2gUOCiW7FCrV7RqaQ_vf7bvew-erigx0747gag8XvnF-9uoQr4v-6C_d5d7kgPum0a8Tq9NFV5JhAzp5ylmWvXOSKPKcPBy4VFvyEvSdbE9-VyAp91XuUpHsk6Q90fq4/s400/hand_of_love.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5535097741084984098" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Nu am chef azi de nimic, poate d-aia si includ dragostea la capitolul <span style="font-style: italic;">tampenii </span>sau poate pentru ca se intampla atat de multe tampenii din cauza ei in jurul meu incat mi se pare normal sa fie o tampenie. Romantic vorbind, cand te indragostesti tampesti, o iei razna putin, iesi din rutina zilnica si te ambalezi in chestii pe care in mod normal poate le vezi doar la televizor. <span style="font-style: italic;">Tampenii...</span><br />Anywayz, nu, nu mi s-au aprins calcaiele dupa nimeni si sincer nici n-as vrea, cel putin pentru o perioada. Vreau o pauza de la asa ceva, niste <span style="font-style: italic;">me-time</span>, in care sa nu ma mai intereseze deloc domeniul si sa invat sa-mi vad de viata mea de unul singur, fara sa ma mai gandesc la povestea cu jumatatea, sufletul pereche, predestinata si asa mai departe.<br />Cred ca am si scris intr-unul din primele mele posturi de pe-aici ca viata asta ar trebui sa fie simpla, dar noi ca prostii ne-o complicam aiurea. Dupa studii aprofundate, mi-am dat seama ca cele care imi fac viata mai complicata sunt femeile (de orice varsta - cred ca e o chestie pe care le invata la gradinita sau ceva?!) pentru ca ele insele au o tendinta animalica de a-si complica vietile. Este ceva intre frica de a spune lucrurilor pe nume, politetea de a nu jigni, neplacerea de a face pe cineva sa se simta prost si neputinta de a recunoaste adevarul - cam asta ar fi cauza pentru care femeile ezita sa spuna ceva scurt si concis. Ar scuti multa bataie de cap, multe sperante desarte si vise neimplinite daca ar avea curajul de la inceput sa spuna "Nu!" si nu ar lasa loc de interpretari. Sau sa spuna "Da!" si sa nu mai trimita semnale adverse.<br />Barbatii sunt numiti porci si primitivi de femei, mai exista si pozele alea in care barbatul are inima la pantaloni iar femeia la piept, dar stim cu totii ca astea sunt doar rautacisme din partea femeilor care oricum sunt prea confuze ca sa-si dea seama ce vor...<br /><br />Studiu de caz: El si Ea. Ei prieteni de mult timp. El vrea mai mult. Ea il vede doar ca pe un amic si crede ca asta ar insemna ca blablablablablabla(...)blablablabla...nu! Ea nu il vrea pe El pentru ca e o tinta prea usoara. In general, femelele (acum ma refer la regnul animal, nu la femei :P) se asteapta ca masculii sa le demonstreze fizic ca sunt demni de a le fi parteneri. Niciodata nu or sa se cupleze un mascul si o femela fara clasicul proces de curtare, in care ea ar vrea, dar trebuie sa arate ca detine controlul si ca ea il lasa pe el, nu e el mare smecher. (Ma rog, stiti ce am vrut sa zic...) Revenind in jungla noastra, o femeie nu o sa se uite niciodata la cel mai bun prieten care vrea mai mult de la ea*, pentru ca pentru ea batalia e deja castigata, premiul e deja in vitrina. Nu e fun, intelegeti? Lor le trebuie ceva mai complicat, sa simta fiorul, sa se simta vanate si meritate, chiar daca tipul-<span style="font-style: italic;">cel mai bun prieten</span> ar merita-o cu varf si indesat, dar nu mai simte ca e cazul. Din cauza asta tipele (mai ales alea low IQ, in care instinctul de femela iese la iveala in cele mai pure forme) ajung sa fie cu tipi macho dar prosti ca noaptea. Sfarsitul la aceasta poveste romantica de-a soarecele si pisica e undeva in Idiocracy.<br /><br />Si unde era dragostea pe aici?! Pai nu era, ca nu mai ai loc. A migrat in tarile calde o data cu pasarile calatoare sau s-a ofilit cu ultimele flori. Sau poate a cazut vestejita pe o banca, pe o alee, in vreun parc si a calcat-o cineva in picioare. Asa se intampla de cele mai multe ori si de obicei <span style="font-style: italic;">cineva</span> poarta tocuri...<br /><br />*Regula nu se aplica cand femeia e deja inamorata de prieten. De obicei noi nu zicem "Nu" la asa ceva.</div>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3603854551042623814.post-233650270863161492010-11-01T15:24:00.003+02:002010-11-01T16:01:03.937+02:00De ce ar trebui legalizata prostitutia...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJAwkIhRkr1JJMAayql5CioxWIeY8v2hHM373TvYAbCq1IzF_qIlaVUfEtYJhuDyMvKhdaDdRzzP7Rk4vvZUSDBeks88Yw1B6qNmrcu2cvoBw3UbMdxB76EbLIagRauShngNONsdXiGcg/s1600/prostitute.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 388px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJAwkIhRkr1JJMAayql5CioxWIeY8v2hHM373TvYAbCq1IzF_qIlaVUfEtYJhuDyMvKhdaDdRzzP7Rk4vvZUSDBeks88Yw1B6qNmrcu2cvoBw3UbMdxB76EbLIagRauShngNONsdXiGcg/s400/prostitute.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5534580802744557938" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">...si nu ma refer aici in sensul economic al acestui lucru, desi foarte probabil s-ar crea ceva locuri de munca si s-ar ingrosa bine de tot bugetu de stat. Cine stie? Poate am iesi chiar si din criza cu asa ceva. Dar nu, nu la aspectul asta ma gandeam.<br />Ma gandeam la utilitatea unui bordel si cat de usoara ne-ar face viata pe termen lung. Probabil ca asta ar fi cel mai usor mod de a gasi <span style="font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;">true love</span>. </span>Viata ar fi mai simpla si mai frumoasa. Tot nu ma fac inteles? Sa va explic mai pe-nteles...<br />Daca ar exista bordelul, lucrurile ar fi mult simplificate pentru ca cine ar avea nevoie de sex i-ar fi mult mai usor sa-si satisfaca nevoia decat sa depuna atata efort si sa piarda atata timp cucerind pe cineva, pentru ca apoi sa raneasca acea persoana dandu-i papucii. Da, stiu, asta se aplica in marea majoritate a cazurilor la tipi, dar nu e o regula.<br />Dupa cum spuneam, acea persoana nu si-ar mai bate capul sa incerce sa vrajeasca pe altcineva cand i-ar fi atat de la indemana sa mearga la un bordel si sa se rezolve ieftin si eficient. Plus ca ar fi scutit de momentele neplacute de a doua zi dimineata, de momentele penibile cand s-ar reintalni pe strada sau de recenziile negative adresate prietenelor ranitei (sa zicem ca e fata, na!) care i-ar putea aduce (si pe buna dreptate) un renume de porc.<br />Deci uite cata lume castiga la faza asta: tipul e satisfacut, tipa nu a fost ranita si spera in continuare la printul pe cal alb, angajata isi castiga salariul corect si onest si toata economia o ia in sus. Eh, dar nu e doar atat, partea buna abia acum incepe!<br />Daca tipul cel primitiv are atat de la indemana sexul, nu o sa mai fie interesat de o tipa decat daca ar vrea ceva mai mult decat sex si asta ar fi grozav! Atunci orice tipa cand e abordata de vreun tip pe strada cu ceva ca <span style="font-style: italic;">Domnisoara, nu m-am putut abtine sa va spun cat sunteti de frumoasa! </span>nu ar considera-o ca pe replica ieftina a vreunui netot, ci ar sti ca tipul este sincer si vrea mai mult de la ea decat o noapte fierbinte. Si atunci femeile nu ar mai privi cu ochi suspiciosi fiecare tip care le intinde o floare si nu le-ar mai fi frica sa riste si sa accepte sa mearga la o intalnire. Asta pentru ca ar sti ca daca nu ar merita, nici unul dintre ei nu ar risipi atata timp doar pentru o partida de sex, pe care ar gasi-o oricum mai ieftina si mai eficienta la bordelul de la colt. Si ar insemna ca orice intalnire ar fi <span style="font-style: italic;">a shot at love. </span><br /><br />Acum ma intelegeti cand spun ca un bordel ne-ar usura vietile si ne-ar face viata mai frumoasa?<br /></div>ShortCutthttp://www.blogger.com/profile/09933116519147036145noreply@blogger.com0