Incalzirea globala romaneasca

Incalzirea globala e un fapt. E general recunoscut si nimeni nu mai are semne de indoiala ca ea are loc. Multumita documentarului lui Al Gore - care l-a recompensat pe fostul vicepresedinte cu un Oscar in domeniu si un Nobel pentru pace - incalzirea globala a devenit si un pericol recunoscut. Pana acum lumii nu ii pasa intr-atat incat sa-si impreuneze mainile la gura sa-si inabuse un tipat, pana acum eram exact ca broasca din paharul ce fierbe, din film. Toata lumea este acum crizata de acest subiect si de perspectivele reale pe care le prezice: numarul
asociatiilor "verzi" a avut un "boom"dupa aparitia documentarului; au aparut noi si noi legi care sa
stopeze poluarea si nivelul CO2 din atmosfera; a avut loc o intrunire la nivelul cel mai inalt, cu tema principala "poluarea"; tot mai multe celebritati s-au alaturat acestei lupte pentru salvarea noastra, explicand populatiei cauzele si efectele ei si dand mai departe sfaturi pentru a nu agrava situatia. Dar asta e in lume...
...ca la noi e altfel. Romania pare o bucatica de Terra care s-a revoltat si s-a dus de nebuna prin spatiul cosmic. Efectele constientizarii incalzirii globale au fost, la noi, mai... "slabe": au mai rasarit doua-trei organizatii "verzi" care au dat din coate, s-au zbatut sa faca ceva, pana cand au renuntat si s-au dat la fund; am fost nevoiti sa adoptam legi europene cu privire la poluare (pana acum tara noastra vindea coeficientul polunat tarilor mai poluante si facea un profit bunicel din a ne vinde plamanii); a avut loc o intrunire (la care au lipsit exact cine trebuie, adica presedintele asociatiei constructorilor de masini si alti oficiali avizati) la care s-a batut apa in piua, ca asa-i frumos; celebritatile noastre nu prea au ce sa zica, fiindca ei insisi au masini cu herghelii-putere care consuma mult combustibil si produc CO2 la greu (acum nu ca "celebritatile" noastre ar avea vreun pic din influenta celor de peste ocean, dar am vrut sa inchei paralela).
Chestiile enumerate mai sus sunt doar de fatada la noi, pentru ca trebuie observata reactia in randul populatiei. Daca intrebi pe orice bucurestean (nu sunt ei mai cu mot, dar pe bucuresteni pot sa-i observ momentan), o sa-ti spuna ca stie ca se incalzeste clima, ca doar a simtit pe pielea lui vara asta cand a suportat peste 40 grade Celsius mai multe zile la rand, si ca spera ca macar la iarna sa aiba zapada, ca e urat Craciunul fara ea. Fericit ca ti-ai gasit omul, o sa-l intrebi ce are de gand sa faca el ca sa incetineasca/opreasca incalzirea gloabala. Raspunsul o sa fie (sigur) printre urmatoarele:
*Ce sa facem, maica, ca suntem batrani si nu mai avem noi timp. Ramane sa schimbe tinerii ceva... - raspuns batranesc.
*Hmm... nu stiu ce se poate face... O sa ma interesez! - raspunsul celor care vor sa scape cat mai repede de tine.
*Pai nu pot sa fac nimic, ce sa fac?! - raspunsul resemnatului (de care nu avem nevoie).
*Trebuie sa schimbam combustibilii, sa incercam sa gasim unii bio- mai eficienti si sa incepem sa folosim energiile alternative! - raspunsul falsului orator, care are discursul pregatit din timp, daca trebuie vreodata sa-l auda cineva (accent pe pers. I plural).
*Nu... nu stiu... asta nu mi s-a zis - raspuns de turma.
*Hai, ba, ma lasi?! (si demareaza in tromba) - raspunsul bully-ului.
Raspunsul pe care ar trebui sa-l primesti, insa, ar suna cam asa:
*Nimic, pentru ca nu este o lege stricta care sa pedepseasca grav incalcarile normelor de prevenire a poluarii si nu am de ce sa-mi schimb obiceiurile doar ca a facut un tip un film...
*Nimic, pentru ca nu imi pasa.
*Nimic, pentru ca toata lumea polueaza; eu de ce nu as face la fel?!

Dupa cum se poate observa, totul incepe cu "Nimic...", pentru ca romanii sunt o natie profund pesimista si

resemnata, pentru care totul, de la comunism incoace, a fost rau si va fi mai rau, asa ca pot doar sa astepte sfarsitul, ca el vine oricum... Romanii nu vor face niciodata ceva bun care sa vina de la ei, din strafundul constiintei lor, ci vor astepta mereu sutul in fund dat de altii pentru ca au intarziat sau vor astepta sa se editeze carti cu "Ce sa faci in caz de poluare", cu poze, ca sa poata sa inteleaga sau - de cele mai multe ori - vor inchide ochii si vor astepta
ca necazul sa treaca singur, ca ei nu pot face nimic si oricum nu are rost.
Astia suntem si cu astia ne mandrim. Nu ne pasa de altii, nu ne pasa nici macar de noi insine. Am avut o Delta frumoasa pe care acum am parcelat-o si o vindem cu animale cu tot. De Rosia Montana ce sa mai zic...
Poate avem noroc si ne cuceresc unii si ne salveaza de noi insine...