E greu de evaluat cat ia unora sa-si duca la capat creatia, fie creatia orice, de la un simplu (?) chibrit pana la calculatoarele deosebit de complicate. Bine, mai nou creatorul e o masina pe care o programezi si micsoreaza timpul creator de foarte multe ori, dar orice lucru care ne inconjoara a necesitat ore de munca. Sau macar minute... Oricum, dureaza mult mai putin sublimul act al distrugerii, acea descatusare de forte care demonstreaza ca forta bruta va fi intotdeauna mai buna decat intelectul.
Am mers de multe ori cu trenurile noi (da, alea care la altii sunt folosite pe rute de personal si noi le folosm ca inter-city-uri) si inca de la inceput. Nu mica mi-a fost mirarea sa vad, la scurt timp dupa ce fusesera puse in functiune, geamuri crapate sau chiar sparte la vagoanele de calatori. Si nu pot sa nu ma intreb: de ce sparg derbedeii geamurile vagoanelor? Ca sunt prea noi? Sa demonstreze ca si noul si frumosul poate fi nou si urat? Din invidie ca ei nu au cum/de ce sa le foloseasca? Si pana la urma da, tot la acel sentiment primitiv al superioritatii unui "Ha, ha! L-am spart! Ce tare sunt!" ajung, pentru ca orice om capabil de a rationa isi poate da seama ca nu foloseste nimanui
acea distrugere. Dar acest primitiv (pentru ca "sapiens" inseamna inteligenta si nu il pot acuza de asa ceva) considera distrugerea dovada necesara si suficienta ca el inca mai repprezinta o
forta in ordinea lucrurilor, una care trebuie luata in seama. Nu pot fi create lucruri asa, alandala, fara sa simta primitivul ca el inca poate sa ia un par si sa le distruga si sa arate ca muschi>minte.
Este atat de usor sa spargi ceva, sa strici ceva, sa faci un lucru tandari, incat parca nici nu mai conteaza ca, o data stricat, acel ceva nu va mai fi niciodata la fel. Si e incantator sa poti sa spui "Daca vreau, pot sa distrug tot!", pentru ca simti cum creste inima in tine de trufie, pieptul ti se umfla de mandria ca acel "tot" exista doar prin acceptul tau. Esti un zeu asupra unui mini-univers si simti ca te racaie ca, la un moment dat, sa-ti exerciti drepturile divine si sa distrugi tot. Si asa te intorci la
stadiul de "ceva" dintr-un alt univers in care poti tu insuti sa fii distrsus...
Am mers de multe ori cu trenurile noi (da, alea care la altii sunt folosite pe rute de personal si noi le folosm ca inter-city-uri) si inca de la inceput. Nu mica mi-a fost mirarea sa vad, la scurt timp dupa ce fusesera puse in functiune, geamuri crapate sau chiar sparte la vagoanele de calatori. Si nu pot sa nu ma intreb: de ce sparg derbedeii geamurile vagoanelor? Ca sunt prea noi? Sa demonstreze ca si noul si frumosul poate fi nou si urat? Din invidie ca ei nu au cum/de ce sa le foloseasca? Si pana la urma da, tot la acel sentiment primitiv al superioritatii unui "Ha, ha! L-am spart! Ce tare sunt!" ajung, pentru ca orice om capabil de a rationa isi poate da seama ca nu foloseste nimanui
acea distrugere. Dar acest primitiv (pentru ca "sapiens" inseamna inteligenta si nu il pot acuza de asa ceva) considera distrugerea dovada necesara si suficienta ca el inca mai repprezinta o
forta in ordinea lucrurilor, una care trebuie luata in seama. Nu pot fi create lucruri asa, alandala, fara sa simta primitivul ca el inca poate sa ia un par si sa le distruga si sa arate ca muschi>minte.
Este atat de usor sa spargi ceva, sa strici ceva, sa faci un lucru tandari, incat parca nici nu mai conteaza ca, o data stricat, acel ceva nu va mai fi niciodata la fel. Si e incantator sa poti sa spui "Daca vreau, pot sa distrug tot!", pentru ca simti cum creste inima in tine de trufie, pieptul ti se umfla de mandria ca acel "tot" exista doar prin acceptul tau. Esti un zeu asupra unui mini-univers si simti ca te racaie ca, la un moment dat, sa-ti exerciti drepturile divine si sa distrugi tot. Si asa te intorci la
stadiul de "ceva" dintr-un alt univers in care poti tu insuti sa fii distrsus...
2 comentarii:
In concluzie:
- romanii sunt undeva blocati in epoca de piatra (si eu care traiam ca speranta ca am ajuns macar pe la evul mediu)
- romanul primitiv in actiunile sale isi permite acest lux caci si legile sunt primitive... Arabii au stiut de secole sa-si tina in frau(oarecum,na) masele prin simpla lege ca daca esti prins furand(distrugand,etc) ti se taie o mana. Barbar pare, dar nu este... caci nu stiu daca chiar se aplica, insa este suficienta ideea care sa-i tina departe,sa "filtreze" bestialitatile...
- romanii distrug din ignoranta si din lipsa de consideratie pentru absolut orice ii inconjoara, pentru ca sunt puturosi(caci daca l=ai pedepsi pe un furangiu cu vreo 1000 de ore de munca silnica - deci sa bage bine la cap ce inseamna sa muncesti pentru ceva - i s-ar schimba brusc respectul). Si aici as putea tine o pledoarie intreaga despre cum s-a ajuns la situatia asta...prin deportarea in getourile urbane a mii de tarani ca sa lucreze in fabrici si uzine...deci smecherasii cu pricina sunt in mare parte urmasi directi...
- romanul fura pentru ca anii de debandada comunista in care nu conta ce si cum munceai, banul tot venea, nu li s-au implementat in cipul creator adevaratele valori ale unei societati civilizate si moderne. E foarte simplu sa privesti in ograda neamtului sau a englezului sau a elvetianului si repede iti dai seama de ce lucrurile stau net diferit...
iar ai comentat mai bine decat am scris eu :P
Trimiteți un comentariu