vineri, 21 ianuarie 2011

Povestea cailor fermecati...

Se facea ca traiau odata, intr-un tinut indepartat, niste cai fermecati care cutreierau campiile si codri nestingheriti si erau lasati in pace de oameni, pentru ca acesti cai erau spiritele care faceau sa vina si sa treaca anotimpurile. Astfel, caii de vara erau roscovani, cei de toamna erau negri ca pana corbului, cei de iarna erau albi ca zapada, iar cei de primavara erau cafeniu deschis. Si fiecare dintre ei nu puteau sa ramana decat in anotimpul lor, iar cand acesta se incheia, se faceau nevazuti pana anul urmator.

Dintre toti caii, cei mai frumosi si mai puri erau caii albi, ai zapezii, iar caii negri, de toamna, le purtau o ura groaznica. Si dintre toti, regele cailor negri era cel mai mare dusman al lor. Si zi de zi, regele intunecat planuia cum sa faca sa scape de caii zapezilor. Si intr-o zi, ii veni in minte un plan ingenios…

Caii acestia fermecati purtau cu ei mereu niste clopotei de cristal care scoteau un clinchet fermecat, dar care mai aveau si o alta indeletnicire, numai de ei stiuta: atunci cand venea vremea, acesti clopotei cresteau tot mai mult pana cand erau destul de mari sa inca un cal inauntrul lor. Si acesta era locul unde se odihneau caii pana la venirea urmatorului an. Si nimeni nu ii putea vedea, caci clopoteii erau fermecati si nu se lasau vazuti de oameni cand isi protejau stapanii.

Si intr-un an, regele intunecat nu s-a mai odihnit sub clopotul sau, ca in fiecare an, ci s-a ascuns de toata lumea si a asteptat sa treaca iarna, sa ii prinda pe caii zapezii in timp ce dorm in clopoturile lor. Si era chiar in momentul in care regele cailor zapezii isi ducea regina si copiii la odihna, cand a aparut temutul rege intunecat.

Si-atunci a inceput o lupta ca-n povesti, de s-au cutreierat cerurile. Si vremea a luat-o razna, caci nu stia ce anotimp sa mai fie. Si cei doi regi zburau ca sagetile prin aer – caci erau cai fermecati, cum am zis – si cand se loveau faceau sa rasune tunete si mii de raze straluceau pe cer mai puternic decat soarele. Si lupta dura mult, pana cand regele zapezilor isi lovi naprasnic dusmanul si il arunca din inaltul cerurilor.

Si atunci lumea isi reveni si toate lucrurile revenira la normal si intreaga natura isi relua cursul obisnuit…


Cam asta am visat eu azi-dimineata. Pretty cool, huh? :D

Un comentariu:

ana@.fotografnunti.org spunea...

frumoasa poveste!!!!este foarte buna pentu copilasi.