Americanisme

Nu ma simt cine stie ce roman fanatic, dar astept de la compatriotii mei ca macar sa vorbeasca limba corect. Sa nu stie sa conjuge verbele la persoana a III-a plural (gen ei stie), nu ma deranjeaza atat de mult pe cat poate sa o faca folositul unor cuvinte din alta limba, desi limba noastra are resursele transpunerii mesajului in cuvinte, fara prea mari eforturi. Si totusi, de la o vreme incoace, romanasii mei cei emancipati au inceput sa foloseasca cuvinte provenite din engleza americana, cu precadere, pentru ca America, care e si tara tuturor posibilitatilor, e si tara care ne-a dat noua Internetul si Hollywoodul. Din nefericire pentru noi, non-americanii, cineva, in mod incredibil, a stabilit ca pe internet se va vorbi mai mult engleza. Avand in vedere ca internetul a devenit ceva fara de care romanul din ziua de azi nu pare sa se mai descurce, nu e de mirare ca engleza i-a devenit a doua limba. Nu ca a doua limba, ci chiar a doua limba. Pentru ca e deja obisnuit sa vorbesti in engleza si romana in acelasi timp. Pentru un iubitor de tara sau macar un iubitor de limba, asta este un lucru foarte grav, chiar alarmant. Si pentru mine este deranjanta situatia, dar nu voi ipocrit sa spun ca nu ma numar si eu printre astfel de vorbitori. Totusi, exista o alta categorie de oameni - pe care i-as atunca in cusca cu lei si m-as uita la ei cum se zbat in timp ce as manca o cutie de floricele - care au hotarat ei, unilateral, ca romana noastra are prea putin cuvinte si nu poate sa ocupe larga paleta semantica pe care creierasele lor vrea sa o exprime, asa ca au scotocit prin ungherele mintii lor si au transpus in romana cuvinte existente in vocabularul englezesc. Nu ma refer aici la intraductibilii byte, bit, apartheid sau rugby, ci la pociri ale limbii de dragul usurarii vorbirii, la copieri nedisimulate ale unor cuvinte din cauza ca sensul lor este exprimat in romana in mai mult de un cuvant. Ori suntem o natie de trantori, ori o natie de copiatori orbi care nu pot decat sa faca cum face ala mai mare...
Prima oara cand mi s-a schimonosit fata la auzul unei asemenea gaselnite, a fost la stirile unui anume post de televiziune, cand Cristina Topescu a spus despre nu-stiu-cine ca s-a focusat pe nu-stiu-ce... Am ramas tablou auzind din gura unei stiriste un cuvant de clara si evidenta provenienta englezeasca, dar care, spre surprinderea mea, are si ca sinonime 2 neologisme: a se axa pe, a se concentra pe... De ce sa traduci atat de mura-n-gura to focus on in a te focusa pe ma depaseste, sincer... Chiar nu mai stim sa gandim decat in engleza?!
A doua oara a fost mai crunt... Ma uitam la un film, probabil ceva mai de actiune, pentru ca la un moment dat un personaj rosteste: You're bluffin'! Pentru orice om care are niste cunostinte mici-medii intr-ale pokerului, asta inseamna a merge la cacealma, dar bravii mei traducatori au hotarat ca e ocazia ideala de a mai scoate din sacul magic un nouc cuvant: Blufeaza! Aici o sa accept ca pronunti expresiei in romana dureaza mai mult decat cea a cuvantului maltratat din engleza, dar tot am senzatia aia de dat cu capul de perete cand il aud...
Ultima oara a fost intr-una din zilele trecute, cand am mai dat de un cuvant nou: a clica ceva. Cuvantul inseamna, evident, a da click pe ceva. Diferenta de scriere este, evident, de ordinul a 5 litere, dar asta pare deja sa insemne prea mult pentru natiunea mea de inapoiati... Daca verbul in engleza e to click smth, la noi de ce sa nu fie la fel?!
Instinctiv, de fiecare data cand transpun un verb din engleza in romana, acesta primeste de la parintii sai aceeasi forma tranzitiva sau intranzitiva, ca si originalul, la fel cum este cazul clicarii. Asta dovedeste bilingvismul mental al natiei noastre rasinformatizate, dar si tendinta asta de a semana cu cei mari. Pentru ca, sa fim seriosi, engleza e o limba mare, e limba oficiala de circulatie internationala, pe cand a noastra ce e? Nimic! O limba pe care pana si fratii nostri de peste Prut o reneaga. Asa cum facem de fiecare data cand nu mai avem incredere in noi, si acum copiem de la cei déjà consacrati.
Si uite asa ne pierdem noi si limba, pentru ca identitatea nationala deja e faramata...