Povestea copilului-foca si a agentiei super-secrete

Se facea ca era o familie care au gasit/facut rost/(i donno...) o fetita micuta si blonduta care era de fapt o foca cu ceva puteri supranaturale. (Nu stiu care sunt puterile naturale ale unei foci, dar asta oricum era copil-foca si avea super-puteri pentru un om normal.) Si oamenii astia s-au gandit sa se mute intr-un loc izolat ca sa o apere pe copila-foca de o agentie supersecreta care ii voiau puterile.
Si se muta familia intr-o zona izolata din Alaska, la o ferma de porumb, unde nu aveau vecini pe o raza de vreo 50 km. Cel putin. Si normal ca intr-o seara apar agentii imbracati in negru de la malefica agentie supersecreta care voia sa captureze copilul-foca si sa ii fure secretele. Se dau ei jos dintr-un elicopter negru, pe franghii si imbracati in camuflaj negru (era deja noapte), si incep sa caute copilul-foca. Dar acest copil-foca s-a prins de planurile agentilor si a inceput sa-i secere cand au intrat in lanul de porumb. (Mai cadea la pamant cate un agent exact ca-n Jurrasic Park... X cand trec aia prin iarba inalta.)
La sfarsit, cumva-cumva reusesc sa izoleze familia in bucatarie si agentii le zic ca daca nu o cedeaza pe copila-foca ii omoara pe toti. Tatal si mama adoptiva i-o dau, intr-un final, sefului agentilor, care atunci cand o ia in brate si se pregateste sa scoate sunetul macabru de invingere, se transforma in ceva om fara piele si gelatinos. Si mama si tata il atrag pe seful-gelatina in bucatarie si incep sa-i scoata creierul pe bucati si sa-l faca piure.
Scena de final e cu mama, tata si copilul-foca care isi rup cu totii hainele si se tavalesc pe iarba, goi-pusca, pentru ca copilul-foca sa le invete mirosul si sa aiba incredere de ei (Probabil faza cu gelatina i-a dat un pic peste cap.), totul intr-o atmosfera de sarbatoare.

Foarte tare, nu? Asta am visat eu azi-noapte :))

Despre dragoste si alte tampenii...

Nu am chef azi de nimic, poate d-aia si includ dragostea la capitolul tampenii sau poate pentru ca se intampla atat de multe tampenii din cauza ei in jurul meu incat mi se pare normal sa fie o tampenie. Romantic vorbind, cand te indragostesti tampesti, o iei razna putin, iesi din rutina zilnica si te ambalezi in chestii pe care in mod normal poate le vezi doar la televizor. Tampenii...
Anywayz, nu, nu mi s-au aprins calcaiele dupa nimeni si sincer nici n-as vrea, cel putin pentru o perioada. Vreau o pauza de la asa ceva, niste me-time, in care sa nu ma mai intereseze deloc domeniul si sa invat sa-mi vad de viata mea de unul singur, fara sa ma mai gandesc la povestea cu jumatatea, sufletul pereche, predestinata si asa mai departe.
Cred ca am si scris intr-unul din primele mele posturi de pe-aici ca viata asta ar trebui sa fie simpla, dar noi ca prostii ne-o complicam aiurea. Dupa studii aprofundate, mi-am dat seama ca cele care imi fac viata mai complicata sunt femeile (de orice varsta - cred ca e o chestie pe care le invata la gradinita sau ceva?!) pentru ca ele insele au o tendinta animalica de a-si complica vietile. Este ceva intre frica de a spune lucrurilor pe nume, politetea de a nu jigni, neplacerea de a face pe cineva sa se simta prost si neputinta de a recunoaste adevarul - cam asta ar fi cauza pentru care femeile ezita sa spuna ceva scurt si concis. Ar scuti multa bataie de cap, multe sperante desarte si vise neimplinite daca ar avea curajul de la inceput sa spuna "Nu!" si nu ar lasa loc de interpretari. Sau sa spuna "Da!" si sa nu mai trimita semnale adverse.
Barbatii sunt numiti porci si primitivi de femei, mai exista si pozele alea in care barbatul are inima la pantaloni iar femeia la piept, dar stim cu totii ca astea sunt doar rautacisme din partea femeilor care oricum sunt prea confuze ca sa-si dea seama ce vor...

Studiu de caz: El si Ea. Ei prieteni de mult timp. El vrea mai mult. Ea il vede doar ca pe un amic si crede ca asta ar insemna ca blablablablablabla(...)blablablabla...nu! Ea nu il vrea pe El pentru ca e o tinta prea usoara. In general, femelele (acum ma refer la regnul animal, nu la femei :P) se asteapta ca masculii sa le demonstreze fizic ca sunt demni de a le fi parteneri. Niciodata nu or sa se cupleze un mascul si o femela fara clasicul proces de curtare, in care ea ar vrea, dar trebuie sa arate ca detine controlul si ca ea il lasa pe el, nu e el mare smecher. (Ma rog, stiti ce am vrut sa zic...) Revenind in jungla noastra, o femeie nu o sa se uite niciodata la cel mai bun prieten care vrea mai mult de la ea*, pentru ca pentru ea batalia e deja castigata, premiul e deja in vitrina. Nu e fun, intelegeti? Lor le trebuie ceva mai complicat, sa simta fiorul, sa se simta vanate si meritate, chiar daca tipul-cel mai bun prieten ar merita-o cu varf si indesat, dar nu mai simte ca e cazul. Din cauza asta tipele (mai ales alea low IQ, in care instinctul de femela iese la iveala in cele mai pure forme) ajung sa fie cu tipi macho dar prosti ca noaptea. Sfarsitul la aceasta poveste romantica de-a soarecele si pisica e undeva in Idiocracy.

Si unde era dragostea pe aici?! Pai nu era, ca nu mai ai loc. A migrat in tarile calde o data cu pasarile calatoare sau s-a ofilit cu ultimele flori. Sau poate a cazut vestejita pe o banca, pe o alee, in vreun parc si a calcat-o cineva in picioare. Asa se intampla de cele mai multe ori si de obicei cineva poarta tocuri...

*Regula nu se aplica cand femeia e deja inamorata de prieten. De obicei noi nu zicem "Nu" la asa ceva.

De ce ar trebui legalizata prostitutia...

...si nu ma refer aici in sensul economic al acestui lucru, desi foarte probabil s-ar crea ceva locuri de munca si s-ar ingrosa bine de tot bugetu de stat. Cine stie? Poate am iesi chiar si din criza cu asa ceva. Dar nu, nu la aspectul asta ma gandeam.
Ma gandeam la utilitatea unui bordel si cat de usoara ne-ar face viata pe termen lung. Probabil ca asta ar fi cel mai usor mod de a gasi true love. Viata ar fi mai simpla si mai frumoasa. Tot nu ma fac inteles? Sa va explic mai pe-nteles...
Daca ar exista bordelul, lucrurile ar fi mult simplificate pentru ca cine ar avea nevoie de sex i-ar fi mult mai usor sa-si satisfaca nevoia decat sa depuna atata efort si sa piarda atata timp cucerind pe cineva, pentru ca apoi sa raneasca acea persoana dandu-i papucii. Da, stiu, asta se aplica in marea majoritate a cazurilor la tipi, dar nu e o regula.
Dupa cum spuneam, acea persoana nu si-ar mai bate capul sa incerce sa vrajeasca pe altcineva cand i-ar fi atat de la indemana sa mearga la un bordel si sa se rezolve ieftin si eficient. Plus ca ar fi scutit de momentele neplacute de a doua zi dimineata, de momentele penibile cand s-ar reintalni pe strada sau de recenziile negative adresate prietenelor ranitei (sa zicem ca e fata, na!) care i-ar putea aduce (si pe buna dreptate) un renume de porc.
Deci uite cata lume castiga la faza asta: tipul e satisfacut, tipa nu a fost ranita si spera in continuare la printul pe cal alb, angajata isi castiga salariul corect si onest si toata economia o ia in sus. Eh, dar nu e doar atat, partea buna abia acum incepe!
Daca tipul cel primitiv are atat de la indemana sexul, nu o sa mai fie interesat de o tipa decat daca ar vrea ceva mai mult decat sex si asta ar fi grozav! Atunci orice tipa cand e abordata de vreun tip pe strada cu ceva ca Domnisoara, nu m-am putut abtine sa va spun cat sunteti de frumoasa! nu ar considera-o ca pe replica ieftina a vreunui netot, ci ar sti ca tipul este sincer si vrea mai mult de la ea decat o noapte fierbinte. Si atunci femeile nu ar mai privi cu ochi suspiciosi fiecare tip care le intinde o floare si nu le-ar mai fi frica sa riste si sa accepte sa mearga la o intalnire. Asta pentru ca ar sti ca daca nu ar merita, nici unul dintre ei nu ar risipi atata timp doar pentru o partida de sex, pe care ar gasi-o oricum mai ieftina si mai eficienta la bordelul de la colt. Si ar insemna ca orice intalnire ar fi a shot at love.

Acum ma intelegeti cand spun ca un bordel ne-ar usura vietile si ne-ar face viata mai frumoasa?